Articol de Andrei Crăiţoiu, Sergiu Alexandru, Andrei Furnigă (video) - Publicat duminica, 11 ianuarie 2026 14:47 / Actualizat duminica, 11 ianuarie 2026 17:29
Revenit la Oradea într-un moment delicat pentru FC Bihor, Erik Lincar (47 de ani) a acceptat provocarea de a prelua o echipă aflată în suferință, cu obiectivul clar de a o menține în Liga 2. La câteva luni distanță, misiunea a fost îndeplinită, iar formația orădeană se află, surprinzător, în lupta pentru primele locuri, într-un campionat extrem de echilibrat.
Într-un dialog cu Gazeta Sporturilor, antrenorul vorbește despre decizia revenirii la echipa-fanion a orașului, presiunea meseriei, dificultățile Ligii 2, limitele financiare ale clubului, dar și despre visul unei promovări construite pas cu pas.
INTERVIU. Erik Lincar: „Nu suntem la un nivel care poate să ne permită să ne dorim o promovare”
- Domnule Lincar, ați venit în luna martie la FC Bihor. Cum a fost revenirea la echipa-fanion a orașului?
- Sincer, mă așteptam la un moment dat să revin la Oradea, mai ales că promovaseră la nivelul Ligii 2. E adevărat că n-au avut un sezon prea bun și, pentru mine, a fost o provocare, fiind o echipă aflată în suferință. De asta am zis că e important, în momentele grele, să vin, să încerc, prin experiența mea, să ajut prin rezultate clubul, să rămână la nivelul Ligii 2. După care, poate în viitor, eu știu, cu anumite situații care se pot îmbunătăți, să reușim să facem și performanță.
- Ați avut, așa, un gând că poate ați retrograda, o teamă înainte de a accepta?
- Nu, am avut încredere, până la urmă, în mine și în meseria pe care o practic. După care am încercat să ofer și jucătorilor mai multă încredere, să schimbăm anumite lucruri din punct de vedere tactic. Și zic eu că ei s-au adaptat repede la stilul meu de antrenor și am fost foarte bucuros că, în primele trei etape, am și reușit să ne rezolvăm matematic rămânerea la nivelul Ligii 2.

- Și după un sezon cu emoții, acum sunteți acolo, la vârf. Ce s-a schimbat?
- Nu s-au schimbat multe, pentru că din punct de vedere financiar acum nu suntem la un nivel care poate să ne permită să ne dorim o promovare la nivelul Ligii 1. De aceea am mers pe continuitate. Am adus doar 5–6 jucători în vară, care, până la urmă, mă bucur că s-au adaptat și ei la rigorile mele și ale clubului. Și cred că nimeni nu se aștepta să avem rezultate bune. Este meritul doar al jucătorilor că s-au autodepășit și îmi doresc în continuare să încerce să fie la un nivel bun.
„Încercăm să reechilibrăm și balanța financiară”
- Locul 3 la începutul anului 2026, după Corvinul și Sepsi.
- Obiectivul nostru era, în primul rând, să ne asigurăm rămânerea la nivelul Ligii 2. De aceea, eu nici în momentul de față nu-mi fac calcule, ci încercăm, împreună cu jucătorii, să ne concentrăm, să fim cât mai motivați la fiecare joc și să obținem câte trei puncte, necesare, în primul rând, obiectivului de a ne salva de la retrogradare.
- Serios?!
- Lumea poate râde de acest obiectiv în momentul de față și, după, vedem ce ne va oferi viitorul. Dar nu este ușor și noi va trebui să ne întărim dacă vrem să avem perspective mai bune. Vom vedea anul viitor, la finalul campionatului regulat, pe ce loc ne vom afla.
- Cred că încolțește cumva în minte gândul ăsta că la anul s-ar putea să fie Superliga!
- Dar nu e complicat, știi cum e în fotbal, din păcate lucrurile se schimbă așa de repede. Adică, din punctul meu de vedere, Corvinul Hunedoara este un exemplu foarte bun. De trei ani este la Liga 2 și se vede anul acesta că echipa pe care, de fapt, nimeni n-a învins-o până acum, și nu știu cine va putea să o învingă, e o echipă foarte solidă și, cu siguranță, va promova.

- Da.
- Cam asta mi-aș dori să fac și eu aici, dar nu putem sări etape: anul trecut să fim pe locul 17-18 și anul ăsta, acum, dintr-odată, să ne dorim să promovăm. Mai ales pentru că n-am reușit să schimbăm prea multe în perioada asta și încercăm să reechilibrăm și balanța financiară și, încet-încet, să ajungem și noi la nivelul celor de la Hunedoara.
„Mi-a plăcut tot timpul să fie cât mai mulți competitori care au un obiectiv”
- Cât de complicată e Liga 2?
- Foarte complicată! Mai ales pentru jucătorii care vin de la nivelul Ligii 1 este ceva de neînțeles. Vedem exemple de echipe ca Sepsi și Voluntari, care au probleme... Trebuie să te adaptezi, dacă nu reușești să faci acest lucru, totul devine foarte complicat. Mulți tratează nivelul foarte ușor și atunci se lovesc de toate problemele...
- E mult mai greu să faci și transferuri?
- Cu siguranță, dacă te gândești neapărat la jucători de Liga 1. Eu consider că, în principiu, trebuie să faci transferuri cu jucători de nivel foarte bun, care au experiență în Liga 2. Am văzut multe echipe care au investit foarte mulți bani în jucători de Liga 1 și n-au reușit să promoveze din primul an.
- Cum e să jucați contra celor de la Steaua?
- Am trăit cu emoție, mai ales în momentul când eram la Cluj, jocurile de pe Ghencea, nemaiavând nimic în comun cu vechiul stadion unde jucam. A fost o experiență, dar deja sunt obișnuit, am jucat multe jocuri împotriva celor de la Steaua. Pot spune că au fost jocuri foarte aprige, dar, până acum, mă bucur că am reușit să îmi câștig cu echipa cu care eram. Îmi doresc ca și ei, cât mai repede, să aibă posibilitatea să promoveze. Poate se va întâmpla la anul.

- Ar veni un adversar în plus în calea Bihorului pentru promovare!
- Da, mi-a plăcut tot timpul să fie cât mai mulți competitori care au un obiectiv. Și acum sunt 10 echipe care se pot gândi la locul 2, distanța este foarte mică și oricare dintre ele poate să promoveze în prima ligă.
„Cea mai mare presiune la un club e pe antrenor!”
- Cum e Erik Lincar, ca antrenor?
- E dificil să-ți faci așa o autocaracterizare, dar cred că sunt un tip, poate de multe ori, prea serios, prea coleric în anumite situații. Încerc să-mi îmbunătățesc și eu minusurile pe care știu că le am. Dar, în general, cred că sunt un antrenor corect, un antrenor care încearcă să-și ajute jucătorii să progreseze. Un antrenor care dorește să câștige.
- V-ați schimbat față de cum erați ca jucător?
- Nu are nicio legătură jucătorul cu antrenorul, dar pot să spun că antrenez de 15 ani și sunt cu mult schimbat față de acum 10 ani, de acum 6 ani. Și am înțeles ce îmi spuneau și mie, când eram la început, oamenii, ce înseamnă experiența. Acum îmi dau seama de multe ori că nici eu nu m-aș fi suportat acum 8 ani, cum vedeam eu momentele respective și fotbalul.

- Cât de greu e să fii antrenor?
- E foarte greu, pentru că avem o meserie de care depindem în fiecare săptămână. Până la urmă, în perioada competiției, ați văzut, noi, la fiecare săptămână, obținem un rezultat și, în funcție de rezultatul respectiv, muncești sau nu muncești. Și atunci nu cred că este o meserie ușoară. Lumea, de multe ori, o ia în derâdere sau o consideră facilă. Dar e foarte complicat să știi că, în fiecare săptămână, stai cu geanta în mașină și ești pregătit să te întorci acasă.
- Asta pune o presiune suplimentară pe antrenori, în sine?
- Cea mai mare presiune la un club e pe antrenor! Pentru că este primul care părăsește corabia și atunci vă dați seama, presiunea pe el este în fiecare zi și el încearcă tot timpul să fie cât mai profesionist pentru a-și prelungi cât mai mult viața. Ha, ha, ha!
„Craiova și Rapid cred că au șansa lor la a câștiga campionatul”
- Îmi imaginez că poate, în timpul liber pe care îl aveți, vă aruncați un ochi și la Superligă.
- E un an surprinzător, așa, prin prisma echipelor care, în momentul de față, sunt pe loc de play-off. Cum e FC Argeș, cum e Galațiul, cum e Slobozia, cum e UTA. Deci e destul de atipic și mai ales cu echipele foarte bune și care ne-au obișnuit să fie tot timpul pe primele locuri: CFR, FCSB...
- Care nu sunt sus.
- Mai au de muncit să ajungă acolo. Craiova și Rapid au avut o constanță și, anul ăsta, și ele cred că au șansa lor la a câștiga campionatul.
- La FCSB ce credeți că s-a întâmplat față de sezonul trecut?
- Sunt momente când există acest recul, când poate și jucătorii sunt mulțumiți și rămân cu amintirile sezonului trecut. Dacă nu reușești repede să te adaptezi la rigorile zilnice ale fotbalului, când trebuie să muncești și să fii concentrat și motivat, începi să ai probleme. Și, din păcate, FCSB, mai ales în campionat, a pierdut multe jocuri cu echipele așa-zise mici. Puncte care, la un moment dat, ar putea să conteze în obținerea calificării în play-off.

- De CFR Cluj ce părere aveți?
- Cea mai complicată situație. Greu de înțeles, la ce lot are CFR-ul... Probleme de a se integra au mulți jucători străini care poate au jucat la un nivel înalt în Franța, dar greu se adaptează la campionatul nostru. Prin venirea lui Daniel Pancu sper să reușească să-i motiveze, să-i facă să obțină rezultate, pentru că chiar nu le face cinste deloc locul din clasament.
- Pe final, aș vrea să vă întrebăm de Cristi Chivu, care face lucruri senzaționale la Inter.
- Suntem mândri! Mi-a fost coleg la echipa națională, dar ce vreau să remarc e un antrenor căruia îi urmăresc conferințele de presă. E un antrenor foarte echilibrat și îl apreciez foarte mult pentru tot ceea ce face. Și mulți spun că e la Inter, că ce jucători are, că e ușor. Nu e deloc așa. Pentru că orice pas greșit, credeți-mă, fiind și român, cred că în secunda unu ar fi fost dat la o parte. Dar trebuie să ne mândrim cu performanța lui Cristi Chivu și poate și alții trebuie să visăm la momentul în care poate vom ajunge să antrenăm în Vest.