Articol de Alin Buzărin - Publicat luni, 05 ianuarie 2026 17:02 / Actualizat luni, 05 ianuarie 2026 18:26
Ce surprinde mai tare? Lăsarea acasă a lui Ciprian, care juca foarte puțin, sau a lui Djokovic, om de bază în ultimele meciuri?
Nu miră absolut deloc dorința CFR-ului de a se despărți de Coco (de pe care s-au cam șters urmele campionatului francez), Kresic (foarte puțin utilizat) și mai ales Zouma. Ultimul se înscrie în lista țepelor istorice din Gruia, pe linia Julio Baptista, Konoplyanka sau Kenneth Omeruo, celebrități cărora li s-au plătit doar numele celebre, nu și trupurile neputincioase.
Pugilistul Cipian
Miră însă lăsarea acasă, excluderea de pe lista cantonamentului din Spania, a lui Djokovic și a lui Deac. Primul pentru că în ultimele meciuri Pancu mizase pe el într-o linie de mijloc din care acum, în iarnă, a plecat și Emerllahu, deci va trebui resconstruită aproape complet.
Al doilea pentru că Deac e Deac, iar afirmația nu trebuie explicată prea amănunțit. Legendele rămân legende, chit că în ultima vreme Ciprian, care va face patruzeci de ani peste o lună, a jucat cam cât boxerii, niște minute înainte de câteva gonguri finale...
Titlul nobiliar rămâne
Sigur că a nu fi luat în stagiul de pregătire de la Oliva Nova nu înseamnă a fi dat afară. Practic, nu ni se transmite nimic nou, știam deja că Deac e mai aproape de cartea de istorie a CFR-ului decât de prima pagină, cea unde se publică actualitatea.
Vorbim despre un contract care oricum expira în vară și aproape sigur că n-ar mai fi fost prelungit, nu existau argumente pentru asta nici de o parte, nici de cealaltă. Probabil că din iunie încolo Ciprian va fi unul dintre oficialii CFR-ului și tot legendă va rămâne, acest titlu nobiliar nu i se poate lua.
Politică de austeritate
CFR e în aceste zile un club care pare să aibă drept prioritate redresarea economică, nu neapărat performanța sportivă, recte calificarea în play-off. Aceasta din urmă, la șapte puncte înapoia ”liniei de demarcație”, pare să fie un obiectiv secundar.
Cât timp se vorbește despre plecări, câtă vreme președintele Mureșan declară că nu vor mai fi aduși extracomunitari, ale căror taxe sunt prea mari, e limpede că se merge pe linia austerității.
Mai ales că suma ”de la Casa Albă”, adică de la Washington DC United, anume transferul lui Louis Munteanu, n-a fost de 10 milioane de euro, cât se părea că va fi, ci de sub 6 milioane (fără bonusuri), ceea ce înseamnă că banii de la americani nu rezolvă toate problemele, ci doar o parte dintre ele.
Mușchii lui Pancone
De aceea, lăsarea acasă a lui Deac nu are niciun strop de iz economic, nu cruță niciun leu din bugetul clubului. În mod cert lui Ciprian i se vor plăti salariile până la sorocul înțelegerii, lucru care s-ar fi întâmplat fie că el mergea în Spania, fie că nu.
Și-atunci motivul ștergerii numelui legendei de pe lista pasagerilor avionului trebuie căutat în altă parte, mai degrabă la Daniel Pancu decât la Iuliu Mureșan. Senzația e aceea că Pancone, independent de politica de austeritate a clubului, își arată mușchii la fel de bine lucrați ca și ai rămasului special acasă, Ciprian Deac.