Articol de Sergiu Alexandru - Publicat miercuri, 22 aprilie 2026, 10:56 / Actualizat miercuri, 22 aprilie 2026 11:05
Cât afectează prețul combustibilului din România războiul dintre Iran și SUA? Și ce rezerve ar trebui să aibă statul român? Va face Dacia față competiției acerbe din China și de ce a ajuns marca românească să producă numai în afara României noile modele?
GSP a stat de vorbă cu Radu Puiu, research analyst în cadrul XTB. Acesta a explicat fenomenul „rachetă și pană” care guvernează prețul combustibilului în România, de ce Dacia trebuie să rămână „regina pragmatismului” și cum ar trebui să privim, din perspectiva unui investitor, giganți precum Tesla sau BYD.
Prețul carburanților: De ce scade prețul carburanților atât de greu când petrolul se ieftinește și care sunt pragurile țintă pentru 2026;
Ofensiva chineză: Avantajul de 30% al producătorilor din China și riscul ca Europa să devină un furnizor de „hardware învechit”;
Dacia: Cum poate să supraviețuiască ofensivei MG sau BYD și de ce pierde România din competitivitate;
Auto second-hand: Ce impact are asupra economiei locale importul autoturismelor vechi.
- Orice șofer din România își pune problema scumpirii carburanților. Având în vedere războiul din Iran, cum estimați în viitorul scurt și mediu că vor evolua prețurile motorinei și benzinei în România?
- Prețurile de la pompă vor rămâne în continuare strâns legate de ce se întâmplă cu prețul barilului de petrol, și astfel este probabil ca volatilitatea „aurului negru” să continue să mențină prețurile benzinei și motorinei la niveluri ridicate. Atâta timp cât tensiunile geopolitice persistă, intervalul de 8-9 lei ar putea să fie spațiul oscilant de evoluție al benzinei și 8,50 – 9,50 pragul țintă pentru motorină.
Efectul „rachetă și pană”
- E normal să existe o corelație atât de rapidă între prețul la pompă și evenimentele mondiale? Publicul are adesea senzația că prețul la pompă crește imediat ce barilul de petrol se scumpește, dar scade foarte greu când cotațiile internaționale coboară. Care este realitatea stocurilor în România?
- În economie există un efect cunoscut în ceea ce privește dinamica prețurilor, așa-numitul efect „rachetă și pană”. În perioade ascendent, prețurile cresc rapid asemenea unei rachete, în timp ce scăderile de preț sunt mult mai lente, fiind un factor clasic de nemuțumire pentru consumatori. Benzinăriile funcționează pe baza costului de înlocuire. Când prețurile globale cresc brusc, acestea majorează imediat prețurile pentru a obține venituri suplimentare care să le permită achiziția următorului lot de combustibil scump. În ceea ce privește rezervele, România dispune de reserve de urgență de aproximativ 14,66 milioane de barili. România are un consum mediu de aproximativ 240 de mii de barili pe zi, rezervele ar fi suficiente pentru aproximativ 60 de zile.
- Credeți că există și o speculă a companiilor locale?
- Majorările prețurilor la pompă concomitent cu scumpirea barilului este o practică normală în rândul companiilor din industria de petrol la nivel global. Scumpiri au avut loc la nivelul tuturor statelor europene, dar și în SUA, unde prețul combustibilului a atins cele mai ridicate niveluri din 2022, când a început invadarea Ucrainei. Astfel, putem spune că firmele din sectorul de energie recurg la o formă agresivă de gestionare a marjei.
- Ford tocmai l-a dat afară pe directorul diviziei de mașini electrice, adus cu surle și trâmbițe în urmă cu câțiva ani. Cum vedeți piața producătorilor de mașini pur electrice la nivel global?
- Segmentul de mașini electrice și-a mai pierdut din „hype” pe măsură ce costurile de producție sunt în continuare destul de ridicate în raport cu segmentul mașinilor clasice pe combustibili fosili, fapt ce a făcut ca rata de adopție să fie destul de redusă la nivelul populației. În plus, schimbarea agendei politice în SUA și Europa de la decarbonizare și dezvoltarea soluțiilor de energie regenerabilă la o poziție pro hidrocarburi a reprezentat o piedică în strategia companiilor auto și a segmentului electric.
Mașinile second-hand reprezintă peste 60% din piață
- Piața românească este invadată în continuare de mașini second-hand. Cât de importante sunt pentru economia locală și cât pierdem prin importul unor vehicule cu asemenea vechime?
- Românii sunt în continuare fani „înfocați” al automobilelor second-hand, fiind ajutați și de legislația locală mai relaxată cu privire la emisii și poluare. Astfel, mașinile second-hand reprezintă peste 60% din piață și susțin o vastă economie a reparațiilor și întreținerii. Totuși, cumpărătorii sunt expuși unei metode de fraude foarte întâlnite, cum ar fi modificarea kilometrajului. Conform unui studiu carVertical, România pierde aproximativ 131,6 milioane de euro anual din cauza acesti practici, cumpărătorii plătind cu 14,5% mai mult decât valoarea reală a vehiculului.
- Mașinile chinezești au ajuns la 10% din piața locală și câștigă foarte multe teren și-n Europa. Credeți că există un risc sistemic pentru producătorii europeni?
- Raportul calitate preț foarte bun reprezintă un atu al automobilelor din China ceea ce le face un competitor serios. Producătorii chinezi beneficiază de un avantaj de cost de 30% datorită lanțurilor de aprovizionare controlate cu baterii. Pe de altă parte, pentru producătorii europeni, riscul este acela de a deveni furnizori de „hardware învechit”, dacă nu vor reuși să se adapteze la noua realitate prin optimizarea costurilor fără a face rabat de la calitate.
De ce nu se mai fabrică Dacia în România
- Dacia a fost mereu regele raportului calitate-preț. Poate cel mai mare producător local să supraviețuiască ofensivei MG sau BYD fără subvenții guvernamentale masive sau vom vedea o schimbare de paradigmă în preferințele naționale?
- Dacia este „regina pragmatismului”, dar MG și BYD reprezintă alternative cu tehnologie superioară, dar cu prețuri atractive. Dacia poate supraviețui fără subvenții masive dacă își consolidează filosofia „esențialistă”, concentrându-se doar pe o nișă de clienți, în contextul în care cumpărătorii mai tineri încep să prefere mai multă tehnologie.
- Noile modele Dacia nu mai sunt produse în România, s-au mutat la uzinele din Maroc etc. De ce își pierde România din competitivitate?
- Competitivitatea României este afectată de un amestec între infrastructură și inflație. Deși beneficiem de statutul de țară membră UE și Schengen, creșterea costurilor cu energia și finalizarea lentă a autostrăzii Pitești-Sibiu fac ca logistica să fie costisitoare. Punând în comparație aceste aspecte cu atuurile Marocului (costurile mai reduse cu forța de muncă) și infrastructura portuară foarte dezvoltată, ecuația matematică pare favorabilă Marocului.
- La ce indicatori-cheie ar trebui să se uite un investitor la companiile auto listate?
- Marjele operaționale (4–8% pentru producătorii tradiționali, peste 15% pentru liderii din domeniul tehnologic) și rotirea stocurilorsunt foarte importante pentru a evalua eficiența pe o piață caracterizată de rate ridicate ale dobânzii în 2026. Un alt aspect important este ponderea vânzărilor de vehicule electrice (EV) și hibride, întrucât consumatorii preferă în prezent modelele hibride ca soluție de tranziție; liderii ar trebui să atingă aproximativ 30% electrificare în parcul lor auto. În plus, fluxul liber de numerar și raporturile scăzute dintre datorii și capitaluri proprii sunt importante pentru a asigura că firma poate finanța cercetarea și dezvoltarea costisitoare fără a se baza pe finanțarea scumpă din 2026. Expunerea geografică este foarte importantă, în special creșterea pe piețele de „vehicule cu energie nouă”, precum India și China, unde penetrarea depășește 55%.
- Ce greșeală fac cei care investesc în acțiuni auto?
- Una dintre marile greșeli este subestimarea problemelor companiilor de tradiție. Investitorii cumpără adesea acțiuni ale producătorilor auto tradiționali „ieftini” pe baza unor rapoarte P/E scăzute, fără a realiza că aceste companii au datorii de miliarde și „active” care devin învechite.
- În 2026, vedem că acțiunile companiilor auto nu mai sunt evaluate doar după numărul de unități vândute, ci după avansul lor în AI și software. Mai putem considera companii precum Tesla sau BYD ca fiind simpli constructori auto, sau ar trebui să le privim ca pe niște companii de tehnologie care, întâmplător, vând și mașini?
- Până în 2026, piața a separat oficial volumul de vehicule de evaluarea companiilor, tratând liderii ca pe niște platforme de AI și energie, mai degrabă decât ca pe producători auto tradiționali. Tesla este evaluată ca o companie de robotică și AI, iar evoluția acțiunilor este determinată de autonomia „FSD”, de robotaxiuri și de investițiile de peste 20 de miliarde de dolari preconizată pentru acest an pentru infrastructura AI. BYD acționează ca un gigant energetic integrat vertical, controlând întregul lanț de aprovizionare, de la minele de litiu până la producerea de componente pentru o treime din smartphone-uri la nivel global. Ascensiunea vehiculelor definite de software (SDV), o piață de 360 de miliarde de dolari în 2026, permite acestor companii să obțină venituri recurente din abonamente mult timp după vânzarea inițială a mașinii. Indicatorii tradiționali, precum „unitățile vândute”, sunt acum secundari față de colectarea datelor și kilometrii parcurși pentru antrenarea AI, transformând aceste firme în conglomerate tehnologice care folosesc mașinile ca hardware principal.
- Dacă ați avea 20.000 de euro astăzi pentru mobilitate, cum i-ați gestiona: achiziție cash, leasing pentru o mașină nouă sau investiție în alte active, păstrând mașina actuală?
- Cea mai „bună” modalitate de a folosi 20.000 de euro în 2026 este rareori una simplă, întrucât depinde de multe variabile precum nevoile, cunoștințele sau aversiunea față de risc a fiecăruia. O achiziție cash oferă confortul psihologic al lipsei datoriilor, dar blochează capitalul într-un activ care, de obicei, se devalorizează foarte rapid. Pe de altă parte, leasingul oferă acces la cea mai recentă tehnologie și costuri lunare previzibile, deși, în esență, transformă transportul într-un serviciu de abonament permanent, fără drept de proprietate la final. Investirea acelui capital și păstrarea automobilului actual poate fi o soluție în cazul în care ești informat cu privire la lumea investițiilor, înțelegi procesul și ai o strategie solidă pe care o respecți.
Ce înseamnă cele două cuvinte strigate de Cristi Chivu, imediat după Inter - Como
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
