„Acasă la Cristi Chivu” » Italienii au ajuns la Reșița, în orașul campionului! Detaliul care i-a surprins: „Se întoarce pe furiș la mormânt”

Direct din Valea Domanului, din locul în care Chivu a făcut primii pași în fotbal, înainte să ajungă la Craiova, rampa de lansare spre vest, jurnaliștii italieni au luat la pas orașul și cele mai importante locuri, de care se leagă începuturile lui Chivu.

Într-un amplu material, publicat în Gazzetta dello Sport, italienii au povestit pas cu pas experiența din România, ce i-a impresionat și deopotrivă surprins, cum au găsit locul care va rămâne „acasă” pentru Cristi Chivu și detalii pe care le vor lua cu ei, în bagaj, la întoarcerea în peninsulă.

„Am fost în România pentru a descoperi originile antrenorului de la Inter. De la hat-trick-ul marcat cu mâna ruptă, la penalty-ul transformat după moartea tatălui său, care i-a fost și antrenor și al cărui nume îl poartă astăzi stadionul”, așa începe materialul din Gazzetta dello Sport, semnat direct din România de jurnalistul italian Francesco Pietrella.

Reșița, luată la pas de italieni, după ce Chivu a devenit campion cu Inter

„Piața largă și aerisită din Reșița este ca un coș de răchită în care se împletesc șoapte și legende. Își întinde mâna către puținii străini care trec pe aici, învăluindu-i cu blândețe și un profund simț al ospitalității.

Bătrânii locului, foști muncitori în fabricile care au crescut cu urechile ciulite și gura închisă în anii întunecați ai dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, scot din buzunare fotografii decolorate în care se zăresc tricouri roșu-închis.

«Vedeți? Aceștia sunt Mircea și Cristian, fiul său, cu câteva luni înainte de moartea tatălui». Aceasta este ziua în care Cristi, așa cum îi spun toți în Reșița, un oraș cu 60.000 de locuitori, așezat între munții din centrul-vestul României, a devenit bărbat dintr-o dată.

În spatele primului său titlu de campion ca antrenor la Inter – și a unei finale de Cupa Italiei de jucat pentru a realiza dubla – se află o poveste strâns legată de pierderea tatălui său. Este promisiunea pe care tânărul Chivu, la 17 ani, cu părul negru și ochii adânci, i-a făcut-o pe patul de moarte, cu o zi înainte de a marca primul său gol ca profesionist, din penalty.

«Voi deveni fotbalist și voi avea grijă de familia noastră», i-a spus Cristi tatălui său, care a încetat din viață la doar 44 de ani. Era 1 aprilie 1998. Mircea Chivu, o legendă a Reșiței, mai întâi jucător și apoi antrenor, se stinsese din viață cu mai puțin de 24 de ore în urmă.

La înmormântare au participat mii de oameni, iar cei care au fost prezenți ne-au povestit că «unii s-au urcat chiar și pe clădirile în construcție pentru a-și putea lua rămas bun»”, au notat italienii, la începutul materialului realizat în România.

Copilăria lui Cristi Chivu, la Reșița, prin ochii italienilor

Apoi au intrat în profunzime și au adus în prim-plan cei dintâi ani din viața lui Cristi Chivu.

„«Nu există fotografii, nici filmări, nimic. El trăiește în amintirile celor care l-au văzut în viață». Așa ne-a spus Alex Horvath, un suporter reșițean de 30 de ani, care ne-a fost ghid, șofer și traducător, vorbindu-ne despre contextul în care a crescut Cristian.

Un copil care la nouă ani, când regimul lui Ceaușescu s-a prăbușit sub greutatea gloanțelor, nu avea un televizor la care să se uite la meciuri.

«Regimul a fost dur», a explicat Alex. «Bunica mea punea fire de iarbă în supă ca să-i dea mamei să mănânce. Bunicul a încercat să fugă înotând peste Dunăre. Iar la televizor se difuzau doar discursuri ale lui Ceaușescu».

Reșița a fost al treilea oraș din țară care a pus mâna pe arme pentru a se revolta. Urmele acelor peste patruzeci de ani de comunism sunt vizibile cu ochiul liber, plimbându-te de-a lungul râului Bârzava: case dărăpănate, un funicular ruginită și șubred care taie orașul în două, blocuri de beton.

Chivu a crescut într-unul dintre aceste blocuri sovietice din zona de nord a orașului. A urmat cursurile Școlii Gimnaziale Nr. 8, la o sută de metri de apartamentul său, într-un cartier construit pentru muncitori, iar după-amiaza juca fotbal în curte.

Voluntariat și primele povești cu tatăl Mircea Chivu: „Nu mergeau niciodată împreună”

«Odată și-a rupt mâna, dar a intrat pe teren și a marcat un hat-trick», se povestește aici. Oamenii își amintesc de bomboanele aduse la școală după meciuri și de acțiunile de voluntariat. La zece ani, Cristian făcea parte dintr-un grup de copii care strângeau donații pentru familiile care pierduseră pe cineva în timpul revoluției. O chestiune de educație.

«Tatăl său», povestește Alex, «era atât de sever încât îl făcea să se întoarcă acasă cu tramvaiul de la antrenamente. Culmea este că, pe atunci, el era antrenorul. Nu mergeau niciodată împreună».

Prima echipă a lui Cristian a fost în dungi roșii și negre: CSM Reșița, astăzi în liga a doua, are culorile lui Milan și se mândrește cu un teren sintetic donat de el însuși acum un deceniu.

Mama lui Cristi Chivu, mesaj despre fiul campion

Însă ceea ce te frapează imediat ce treci de porțile – și ele roș-negre – este un bust de marmură la intrarea în tunelul care duce spre teren.

Dezvelirea bustului lui Mircea Chivu, eveniment din 2010 / Sursă foto: Arhivă Gazeta Sporturilor

Stadionul se numește Mircea Chivu, iar mustața sculptată, specifică lui, îi aparține. Statuia a fost inaugurată în 2010, în prezența fiului și a mamei sale, doamna Mariana, care în zilele în care am fost în oraș se afla în vacanță în Spania. Ea locuiește între Reșița și Timișoara. Prin intermediul lui Alex, traducătorul nostru, s-a declarat «mândră și emoționată de parcursul lui Cristi».

Care, în urmă cu aproape treizeci de ani, a dat dovadă de personalitate încă de la început. Ne-a amintit acest lucru Leontin Doană, fost coleg de echipă și actualul antrenor al Reșiței. «Tatăl său ne-a spus să intrăm pe teren și să câștigăm pentru el. Și i-a cerut același lucru și fiului său.

A doua zi, am învins acasă Ceahlăul Piatra Neamț cu 5-1. Cristian a marcat din penalty și a ridicat brațele spre cer, în lacrimi, prăbușindu-se la pământ, acoperit de noi toți. Stadionul i-a scandat numele»”, au completat italienii, în amplul material realizat în România.

Cristi Chivu și vizitele „pe furiș” la Reșița, la mormântul tatălui său

„Chivu este mândria Reșiței”, au continuat apoi jurnaliștii din peninsulă. „Valentin Ciucur, team managerul, ne spune că pe atunci era «respectuos, foarte timid și tăcut».

Cristian Bobar, președintele clubului, ne-a dezvăluit că s-a întâlnit cu el la o cafea acum câțiva ani. «Avea oferte de la mai multe cluburi: Ajax, din Arabia Saudită, Dinamo și Rapid București, dar le-a refuzat pe toate. Visa doar Serie A».

O realizare obținută prin muncă, efort și, mai ales, prin tăcere. Aceasta a fost arma secretă a lui Cristian Chivu de aproape treizeci de ani. O ultimă anecdotă, aproape de domeniul legendei, a fost dezvăluită de Bobar și spune totul:

«Am auzit că, din când în când, Cristi se întoarce pe furiș la Reșița, lasă o floare la mormântul tatălui său și apoi pleacă. Doar ei doi, în liniște. Nimeni nu l-a văzut vreodată, dar aici cu toții credem că așa se întâmplă» .Și noi credem la fel”, au încheiat italienii materialul din România.

Pentru a-l ilustra, jurnaliștii de la Gazzetta dello Sport au preluat o imagine cu Cristi și Mircea Chivu, un fotomontaj realizat de GSP, cu imagini din arhivă.

Tânărul Cristi Chivu, alături de tatăl său, Mircea / Fotomontaj Diana Vasilescu (GSP) / Sursă foto: Arhivă Gazeta Sporturilor