EXCLUSIV GSP Fumatul devine doping! » Avertisment pentru fotbaliştii care nu pot renunţa la ţigări

Ţigările sînt interzise la multe cluburi, însă există multe exemple de fotbalişti mari care au fumat cît timp s-au aflat în activitate. Şi acum, există jucători care fumează în viaţa de zi cu zi şi chiar înainte de jocuri, însă acest lucru ar putea deveni interzis oficial şi considerat dopaj.

Ieri, la Casa Fotbalului, la întrunirea antrenorilor din fotbalul românesc, a participat şi Gabriela Andreiaşu, director al Direcţiei testare şi programe social educative din cadrul Agenţiei Naţionale Anti doping (ANAD). Aceasta le-a vorbit tehnicienilor de modul în care trebuie evitat dopingul, după care le-a atras atenţia asupra ţigărilor.

"Anual se descoperă practici sau substanţe dopante şi e posibil ca în viitor, chiar în scurt timp!, nicotina să fie considerat doping şi, logic, să fie interzisă sportivilor, inclusiv fotbaliştilor", a declarat reprezentanta ANAD.

Andreiaşu: "Nicotina e în programul de monitorizare WADA"

Gabriela Andreiaşu explică de ce nicotina ar putea fi trecută pe lista substanţelor interzise.

- Doamnă Andreiaşu, de ce fumatul ar putea fi considerat doping în viitor?
- Pentru că în prezent, nicotina e în programul de monitorizare, începînd din 2012, al WADA. La fel ca şi cafeina, alt stimulent, care e în programul de monitorizare din 2004.

- Bun, dar de ce să fie interzisă nicotina, ea îmbunătăţeşte performanţa sportivă?
- Dacă pe perioada cercetărilor se îndeplinesc două din cele 3 criterii pe baza cărora se introduse o substanţă pe lista celor interzise, atunci automat va fi şi ea adăugată.

- Şi care sînt cele 3 criterii?
- Primul: dacă substanţa, singură sau în combinaţie, creşte performanţa sportivă. Al doilea: dacă constituie risc pentru sănătatea sportivului. Al treilea: dacă afectează spiritul sportiv. Dacă va fi introdusă, atunci, fiind stimulent, va fi considerată interzisă doar în competiţie, iar WADA defineşte competiţia începînd cu 12 ore înainte de startul în respectivul meci sau probă.

Miza adevărată e nicotina terapeutică
Gazeta a discutat ieri cu mai mulţi medici pe marginea subiectului. Concluzia lor e aceea că miza nu e neapărat nicotina din ţigări, ci în principal nicotina terepeutică, sub formă de plasturi, la care apelează unii sportivi. Cel mai bun exemplu e un american, care a uitat să-şi aplice plasturii şi şi-a pus nicotină sub limbă, lucru care i-a provocat imediat un infarct.

"Depinde ce nivel al nicotinei va accepta WADA, însă ca un jucător să fie depistat pozitiv luînd nicotină doar din fumatul ţigărilor ar avea nevoie poate de mai mult de un pachet în respectiva zi. Totuşi, se poate cumula doza de nicotină, dacă un sportiv e şi fumător şi există riscul de a ajunge la nivelul la care înseamnă dopaj", a susţinut unul dintre medici.

Care sînt efectele terapeutice ale nicotinei
Studii recente au arătat efectele benefice ale nicotinei în tratarea bolilor degenerative, Parkinson şi Alzheimer, schizofrenie şi multe alte boli. Un studiu recent a demonstrat că numai 4 săptămîni de tratament cu plasture cu nicotină înjumătăţesc timpul de decizie în cazul pacienţilor cu Alzheimer. În plus, tutunul a fost folosit în cele mai diferite timpuri pentru tratamentul durerilor de cap, al astmului, gutei, durerilor de urechi şi travaliului.

Care sînt efectele negative ale ţigării şi ale fumului ei
Într-o ţigară sînt conţinute 43 de substanţe chimice care cauzează cancer. Fumul de la o ţigară conţine peste 4.000 de substanţe chimice diferite, din care peste 300 sînt toxice pentru om. Practic, tot ceea ce conţine o ţigară se regăseşte în corpul celui care fumează.

599 de aditivi admişi de Food and Drug Administration
În urmă cu aproape 20 de ani, în Statele Unite ale Americii a avut loc un eveniment important în privinţa fumatului. Companiile de tutun au trimis către Guvern, dar şi către Departamentul de Sănătate, o listă cu 599 de aditivi care se pun în ţigări. Toate au fost aprobate de FDA (Food and Drug Administration) ca aditivi alimentari.

Totuşi, FDA a anunţat că nu a luat în calcul ce se petrece atunci cînd aceşti aditivi sînt arşi, deoarece are loc un proces în care se obţin mii de compuşi chimici, dintre care unii sînt extrem de toxici sau cunoscuţi ca posibili agenţi care cauzează cancerul.

Lăcătuş, Lupu, Mutu
Dintre actualii şi foştii fotbalişti, printre fumătorii ştiuţi se află nume importante: Lăcătuş fuma fără să se ferească de colegi sau de antrenori, iar Lupu "trăgea" o ţigară inclusiv pe tunel, înainte să înceapă un meci! Mutu e şi el fumător, ca şi Tamaş. Printre cazurile cele mai discutate s-a aflat cel al lui Moţi, pe care antrenorii lui Dinamo încercau să-l motiveze să renunţe la fumat sau măcar să reducă numărul ţigărilor.

13 lei costă în medie, în România, un pachet de ţigări

"Se spune că fumatul dăunează fotbaliştilor, dar vă zic ceva, Lăcătuş fuma inclusiv cu 5-10 minute înainte de meci, iar Marius a fost un fotbalist care pe teren dădea 110 la sută şi era un exemplu de determinare" (Valeriu Răchită, fost fotbalist Steaua)

Printre substanţele chimice folosite la o ţigară se regăsesc:
Acetona: folosită şi pentru curăţarea ojei deoarece are ingredient activ în diluant
Acroleina: folosită şi pentru prepararea de substanţe ca răşina de poliester
Anabasina: folosită şi pentru producerea de insecticid
Crom: folositor industrial, în crearea de coloranţi şi vopsele
Glicerol: folosit pentru a se obţine produse fine, gen săpun, cremă de ras
Acid cianhidric: compus chimic extrem de otrăvitor, folosit pentru fabricarea de explozibil; folosit de nazişti, ca Zyklon B, pentru gazarea civililor
Nicotina: folosită şi ea pentru fabricarea de insecticid

Printre produşii chimici din ţigară, dar mai ales din fumul de ţigară, se regăsesc:
Trioxidul de arsen: extrem de otrăvitor, folosit cu eficienţă mare în obţinerea de pesticide; denumirea populară e şoricioaică (otravă pentru şoareci)
Benzenul: folosit în cantităţi mici în fabricarea cauciucului
Formaldehida: extrem de utilizată în îmbălsămarea şi conservarea rămăşiţelor umane
* informaţii preluate de pe site-ul www.lasatdefumat.ro