Articol de Dan Udrea - Publicat joi, 27 octombrie 2011 00:00 / Actualizat miercuri, 26 octombrie 2011 20:24
Arbitrajul, domeniu virusat de mafie sau expirat pentru viitor? ♦ Şefii şcolii susţin că meseria nu mai e interesantă pentru că puştii vor acum să cîştige mult, cu efort minimal ♦ Un grup de tineri arbitri bucureşteni acuză modul discreţionar în care se face accesul unui arbitru de la jocurile de copii pînă la Divizia D şi apoi la B, C şi A
31 octombrie e pentru arbitraj ce e 15 septembrie pentru învăţămînt. Încep cursurile şcolilor de arbitri în toată ţara. Inclusiv în Bucureşti, la Asociaţia Municipală de Fotbal, unde se va înregistra recordul negativ din istoria şcolii de arbitraj româneşti. Doar 17 tineri s-au înscris la cursuri, ceea ce înseamnă numai 6 % din "şcolarii" de acum 30 de ani! Aşadar, arbitrajul nu doar că nu mai atrage, dar în acest ritm chiar riscă să moară în următorii 10 ani. Care sînt motivele?
1. Comoditatea
Cel mai la îndemînă motiv e adus ca argument chiar de şeful arbitrilor pe Bucureşti, Alexandru Crişan: "Cine credeţi că mai renunţă în ziua de azi la calculator şi la bairamul de peste miezul nopţii, pentru a se trezi la 7 dimineaţa ca peste două ore să arbitreze în Chitila sau la Clinceni?".
30 la sută dintre cei care încep cursurile şcolii de arbitru le şi termină, susţin examenul şi apoi primesc carnetul de arbitru-stagiar
2. Banii "oficiali" nu atrag la început
Drumul ce trebuie parcurs pentru a deveni arbitru n-ar dura mult. Taxa de înscriere variază în funcţie de judeţ, de la 50-70 de lei în Provincie pînă la 100 de lei în Bucureşti. Cursurile durează maximum 4 luni, apoi dai un examen şi primeşti categoria de arbitru stagiar. Cu această titulatură poţi arbitra la liga a 5-a, la minifotbal, la copii şi la juniori. Peste alte 6 luni dai examen pentru divizia D, unde ai nevoie de minimum doi-trei ani de experienţă pentru a promova la C. Deci, cu totul, cam 3-4 ani în care baremurile nu numai că nu sînt atractive, dar un tînăr trebuie să aducă bani de acasă pentru a face arbitraj.
Cît cîştigă un arbitru din barem în primii ani după absolvirea şcolii de arbitraj:
- la meciurile de minifotbal: 12,5 lei pe meci
- la meciurile de copii: 25 de lei pe meci
- le meciurile de juniori; 31,25 lei pe meci
- la meciurile de divizia D: 75 de lei pe meci
"Poate urma cursul de arbitri de fotbal orice cetăţean român sau străin cu domiciliul legal stabilit în România, cu precădere jucător de fotbal, cu o conduită exemplară în societate şi fără să fi suferit condamnări penale" - citat din regulamentul arbitrilor din România
3. Regulamentele alungă arbitrii-fotbalişti
"Vîrsta maximă la care cineva se poate înscrie la cursuri e 26 de ani. Dacă vin însă cînd au 24-25 de ani le explic în mod clar că mai sus de Divizia C nu pot ajunge", spune Alexandru Crişan. Asta înseamnă că trebuie să începi de la 20-22 de ani pentru a ajunge arbitru în Liga 1. De aici apare o mare problemă. O explică preşedintele AJF Bacău, Cristi Sava, arbitru activ: "Ultimii mari arbitri români au avut posibilitatea să joace fotbal, poate timp de 10 ani, pînă la 25-27 de ani, după care au renunţat şi s-au apucat de arbitraj, însă aveau o experienţă ca fotbalist, care te ajută enorm. Ei bine, acum nu se mai poate asta, nimeni nu renunţă la cariera de jucător la 19-20 de ani".
"Am umblat luni de zile pe la centrele de juniori şi i-am întrebat pe copii şi pe juniori dacă vor să vină la arbitraj. N-am putut să-i conving sub nici o formă" - Cristi Sava, arbitru activ şi preşedinte AJF Bacău
4. Mafia şi nepotismele au virusat arbitrajul
Ceea ce i-a speriat cel mai rău pe tinerii aspiranţi la un ecuson de arbitru au fost însă metodele discreţionare prin care s-au făcut promovările în ultimii ani. Recent, pe mail-ul Gazetei a sosit o scrisoare, ajunsă şi pe masa actualului şef al CCA, scrisă de un grup de tineri arbitri. Ei acuzau modul în care un arbitru aflat pe băncile şcolii trebuie să treacă peste nepotisme, şpăgi, favoritisme, reguli inegale şi un sistem mafiot pentru a face faţă şi pentru a putea urca în carieră.
Tinerii arbitri activi versus şefii şcolii de arbitraj şi ai AMFB
Ce acuză tinerii
1. "Toţi cei care termină şcoala sînt obligaţi să-şi cumpere echipament Umbro în valoare de 660 de lei. Cine nu cumpără e ameninţat că nu va mai arbitra"
2. "La Divizia D Bucureşti toate delegările se fac în funcţie de interse, au meciuri doar arbitrii care dau şpagă. Sîntem 100 de arbitri, dar sînt folosiţi doar vreo 30, printre care şi Aurelian Bogaciu, care este cercetat într-un dosar de mită".
3. "Preşedintele Asociaţiei de arbitri din AMFB, Alexandru Crişan, a schimbat nota unui arbitru. Daniel Gherasim i-a dat 5 în raport, Crişan a modificat nota în 8"
4. "Crişan îi deleagă doar pe cei care cotizează la el cu ce pot, de la peşte şi băuturi fine pînă la bani. Ni se spune în faţă: «Dai dreptul, primeşti meci, nu dai, nu primeşti»".
5. "Unii arbitri au fost reprimiţi la nivelul Diviziei D, deşi au întrerupt activitatea de arbitraj 4-5 ani şi cînd s-au reîntors nici n-au dat vreun examen, nici n-au făcut iar cursurile".
Ce răspunde Alexandru Crişan, şeful arbitrilor din Bucureşti
1. "Nu obligăm pe nimeni să-şi ia echipamentul Umbro, doar le recomandăm. Însă e o super ofertă: geantă, geacă groasă, trening, tricou, echipament arbitru complet, totul la doar 660 de lei. Păi, numai geaca face 300 de lei".
2. "Bogaciu n-a condus nici un meci în acest campionat, iar în sezonul trecut a fost delegat la unul singur, apoi n-a venit la o testare, după care nu a mai oficiat deloc, despre ce vorbim?"
3. "Nu cunosc aşa ceva, nu am schimbat nici o notă. Nu ştiu nimic"
4. "Astea sînt poveşti. Nu toţi arbitri sînt egali, e normal ca unii să fie mai delegaţi. În arbitraj ar fi doar lapte şi miere dacă n-ar exista promovările şi delegările. Dar aşa, nu poţi mulţumi pe toată lumea"
5. "Şi dacă îi reprimesc, fac vreun rău? Respectivul face mişcare, face sport, e bine pentru sănătate, mă ajută şi pe mine că am un arbitru în plus şi e toată lumea mulţumită"
În august 2008, GSP publica un material despre cel mai tînăr arbitru de la Divizia D. Fănel Văduva avea atunci doar 13 ani şi 8 luni. Nici pînă azi n-a fost promovat la "C", iar în ultimele 5 luni a fost delegat la doar două jocuri, ambele de juniori B. CITEŞTE MATERIALUL AICI!
Cît cîştigă un "central" la primele 3 divizii
Liga a III-a: 600 de lei pe meci
Liga a II-a: 1.090 lei pe meci
Liga I: 4.700 lei pe meci
5. DNA, cătuşele şi acuzele au pus capac
Cutremurul produs de DNA Piteşti şi DNA Bucureşti în aprilie 2009 şi septembrie 2011 e un alt argument al interesului tot mai scăzut pentru a deveni arbitru de fotbal. "E logic că orice tînăr care a văzut imaginile alea în care arbitrii şi şefii lor au ieşit cu cătuşele din sediul DNA nu va dori să intre în arbitraj. Îşi imaginează din start că aici totul înseamnă corupţie şi, vrînd să se protejeze, spune, absolut normal, «nu, mulţumesc»", a tras concluzia un preşedinte al unei comisii de arbitri din Provincie.
8 arbitri şi şefi ai CCA au fost arestaţi şi încătuşaţi în ultimii doi ani şi jumătate: Gheorghe Constantin "Vîlcea", Vasile Avram, Marcel Lică, Sorin Corpodean, Aurelian Bogaciu, Ionică Serea, Marius Martiş şi Marcel Savaniu
"O să merg personal în licee ca să aduc cît mai mulţi tineri la arbitraj, dar e din ce în ce mai greu să-i atragem. De ce? Pentru că părinţii nu vor să-şi lase copiii într-un domeniu în care trebuie să fii onest şi corect, dar în care iei bătaie la începutul carierei şi apoi eşti terfelit şi murdărit de acuzele conducătorilor"
Cristi Balaj, arbitru activ şi preşedinte AJF Maramureş
Arbitrii exponenţiali în anii '70 şi '80: Nicolae Rainea, Ioan Igna, Andrei Rădulescu, Ion Crăciunescu, Dan Petrescu "Fibră", Adrian Porumboiu
4.800 de arbitri există în momentul de faţă în România la nivelul tuturor eşaloanelor
45 de ani e vîrsta pînă la care în ziua de azi un arbitru poate să oficieze atît pe plan extern, cît şi pe plan intern
35.000 de euro e suma pe care o încasează anual, exclusiv din baremuri, arbitri gen Balaj şi Tudor, care sînt numărul 1 şi numărul 2 în acest moment
23 de ani au trecut de cînd România a avut un arbitru de centru la un turneu final. E vorba despre Ioan Igna, la Europeanul din Germania, în '88
"Ce se raporta de către vechea comisie, cum că numărul arbitrilor e în creştere în România, îmi aduce aminte de raportările de la colectivizare"
Ion Crăciunescu, preşedinte CCA
"Le vom crea condiţii tinerilor să vină spre arbitraj. Vom trece meseria de arbitru în nomenclator, vom impune ca doar valoarea şi onstitatea să primeze şi poate aşa lucrurile vor reintra în normal în arbitrajul românesc"
Ion Crăciunescu, preşedinte CCA
