Istoria succeselor sportive este, de multe ori, istoria investiţiilor. După ani în care Becali a adus sume imense în club, el a fost silit de criza financiară să sacrifice 2009 şi să ia din profitul clubului. Moment care s-a văzut imediat în rezultate! Citeşte o analiză aprofundată a situaţiei de la Steaua


Criza financiară a lovit din plin Steaua. Dacă în anii trecuţi, Gigi Becali a adus bani în club, investind în transferuri, salarii, infrastructura stadionului, în 2009 lucrurile s-au schimbat radical, patronul fiind cel care a luat bani serioşi din conturile echipei!

La începutul acestui an, Steaua a depus la Administraţia Financiară raportul financiar pe 2008. Pentru a se asigura că îşi va recupera toate sumele pe care le-a băgat în club, Becali a procedat la fel ca şi în ceilalţi ani. Şi-a trecut în mod oficial creanţa în bilanţul contabil.

Astfel, la capitolul "datoria clubului" a apărut cea mai mare sumă din istoria Stelei: 86,1 milioane de lei, adică peste 20 de milioane de euro! 99% din această datorie era către Gigi Becali, restul fiind către alte societăţi, cum ar fi BGS sau Cefin România. Ce a urmat în acest an?

1. Prima tranşă: 2,2 milioane de euro
În aprilie 2009, în declaraţia de avere a lui Becali, făcută înaintea alegerilor europarlamentare, mai apărea o datorie de doar 76,5 milioane de lei. Rezultă că în primele 4 luni ale anului, Gigi scosese deja din club 2,3 milioane de euro.

2. A doua tranşă: 2,5 milioane de euro
Apoi, în octombrie 2009, Becali a făcut o nouă declaraţie de avere, cu ocazia candidaturii lui la alegerile prezidenţiale. O nouă surpriză. Datoria Stelei către el a scăzut din nou faţă de aprilie, cu încă 10,7 milioane de lei, adică 2,5 milioane de euro!

Cel mai probabil, dacă Gigi nu va mai retrage şi alte sume din contul echipei pînă la finalul anului, atunci următorul raport financiar al Stelei va conţine o datorie de 15,2 milioane către patron.


600.000 de euro însumau salariile lunare ale fotbaliştilor Stelei în noiembrie 2008, aproape dublu faţă de acum, cînd cîştigurile lunare ale lui Ghionea şi compania urcă pînă la maximum 350.000 de euro


Cum a resimţit clubul lipsa finanţelor patronului

1. În ianuarie şi februarie 2009, Steaua nu a efectuat nici un transfer, fiind readuşi la echipă doar propriii jucători, Bicfalvi, Onicaş, Rusu, Filip.

2. Becali a decis să micşoreze salariile mari ale unor fotbalişti precum Tătăruşanu, Szekely, Pleşan.

3. Patronul a hotărît să se despartă de fotbaliştii cu salarii foarte mari: Rădoi, Semedo, Ogăraru, Goian, toţi cîştigînd peste 250.000 de euro pe an.

4. În vara lui 2009, au fost aduşi jucători străini doar liberi de contract, pe care Steaua n-a plătit nici un ban.

5. Becali a impus o barieră salarială de 10.000 de euro pe lună, nefiind dispus să facă nici o concesie.


10,6 milioane de euro au însumat achiziţiile de jucători pe care Steaua le-a făcut în anul 2008, aproape de 10 ori mai mult decît în 2009, cînd s-a plătit pentru un singur transfer, Tănase, care a costat 1,8 milioane de euro


Ce efect au avut acţiunile lui Becali

1. Pentru prima dată după 3 ani consecutivi, Steaua nu a mai mers în Liga Campionilor.

2. Steaua a terminat doar pe locul 6 în campionat, obţinînd cu greu, în ultima etapă, participarea în Europa League.

3. În 2009, echipa nu a cîştigat nici unul dintre cele 4 derby-uri disputate cu eternele rivale, Dinamo şi Rapid: 1-1 şi 0-1 cu Dinamo, 1-2 şi 1-1 cu Rapid, toate jocurile avînd loc în Ghencea!

4. În grupa din Europa League, Steaua n-a bătut pe nimeni în 4 meciuri, a marcat un singur gol şi e departe de calificarea în primăvară.


Alte date economice ale Stelei în ultimii 4 ani

- În 2005, clubul a avut cheltuieli de doar 18,2 milioane de lei, adică puţin peste 5 milioane de euro

- În 2006 a fost singurul an în care clubul a raportat profit, acesta fiind de 1.050.000 de euro

- 2007 a fost anul în care Steaua a avut cel mai mare deficit, diferenţa dintre cheltuieli şi venituri fiind de 8,3 milioane de euro

- În 2008, Steaua a cheltuit cea mai mare sumă din istoria clubului, 92.015.138 de lei, adică aproape 25 de milioane de euro