Cea mai mare gafă din istoria FRF: A stat degeaba, a luat banii, a fugit

După CM '34, federaţia a vrut să aducă pe termen lung un selecţioner străin, succesor al austriacului Uridil, care pregătise "naţionala" doar 14 zile, cu un singur meci la Mondiale. L-a antamat pe britanicul Farmer, care, vreme de 6 luni, n-a stat pe bancă la nici o partidă, a condus cîteva antrenamente eşuate în Bucureşti şi a dispărut brusc.

FRF nu e de ieri, de azi, scena unor decizii bîlbîite ori a unor gafe memorabile. Cea mai mare păcăleală din istoria federaţiei s-a produs în perioada interbelică, la şase luni după a doua participare a României la Mondiale, în '34. Şeful fotbalului românesc era atunci Viorel Tilea, viitor ambasador la Londra, iar spre finalul acelui an Biroul Federal a luat decizia de a angaja un antrenor britanic pentru a pregăti Balcaniada din decembrie, de la Atena.

Numele lui: Peter Farmer, scoţian, 49 ani. Urma să fie al doilea selecţioner străin din istoria "naţionalei" după ce, la CM '34, în Italia, pe banca "tricolorilor" stătuse austriacul Josef Uridil. Fusese însă mai degrabă o experienţă exotică: Uridil a figurat ca antrenor numai 14 zile, interval de timp în care a pierdut şi singurul meci de la Mondiale, 1-2 cu Cehoslovacia, la Trieste, fără să poată avea o contribuţie serioasă la pregătirea echipei. FRF intenţiona însă ca, prin Farmer, să urnească un proiect de lungă durată la reprezentativă, gestionat de un tip şcolit în patria fotbalului. Va ieşi însă un spectaculos bluf!

A cerut concediu din prima zi!
Povestea, relatată constant, cu note ironice şi în cheie hazlie, de "Gazeta Sporturilor" din acea vreme, s-a întins pe durata a 158 de zile confuze şi comice: omul şi-a luat salariul, a cerut concediu încă înainte de a ajunge prima dată la Bucureşti, nu i-a condus la nici un meci pe "tricolori", s-a dat lovit în timpul Balcaniadei şi a dispărut brusc într-o zi din România, fără să mai anunţe pe nimeni! Iar episoadele din ziar au rămas singurele mărturii ale trecerii efemere prin Capitală a lui Farmer, căci contemporanii acelor evenimente s-au stins demult.

În '34, istoria aducerii lui Farmer crease mare vîlvă în ţară. Dovadă că, pe 26 noiembrie, sub semnătura lui George Fulga, "Gazeta" publica un editorial ca un scheci: "Vine? Întrebarea aceasta a revenit în ultimul timp mereu şi din ce în ce mai înfrigurată, ca o obsesie a mulţimii terorizată de trei incertitudini gîtuitoare. Vine războiul? Vin liberalii la putere? Vine Peter Farmer? Liberalii au venit. Războiul n-a venit. Iar d. Peter Farmer, care ajunsese «basmul cu cocoşul roşu» al unui antrenor federal cerut, pierdut, găsit, tocmit, angajat şi chemat, mereu anunţat şi mereu amînîndu-şi sosirea, a venit şi el. Pe tot întinsul ţării prin urmare, românii sportivi sau nesportivi, ortodoxi, uniţi, mozaici sau mahomedani, pot să respire liniştiţi: d. Peter Farmer a venit".

Raport de observare: «Dacă italienii mai marcau un gol, egalau»" :-)
Descinderea se petrecuse însă după ce, angajat de la distanţă de FRF, scoţianul solicitase concediu înainte de a ateriza la Bucureşti, stîrnind primul val de stupoare.

"Gazeta" din 18 noiembrie '34: "Ţinea morţiş să asiste la Anglia - Italia. Şi orice s-ar spune, avea dreptate să prefere Anglia - Italia unui match cu Carmen. Eri a sosit la federaţie raportul lui, care conţine o singură observaţie, certificînd competenţa şi perspicacitatea noului nostru antrenor. Iată ce-a observat Farmer: «Dacă italienii mai marcau un gol, egalau»". :-)

S-a dat lovit înainte de Balcaniadă: "L-a răpus lipsa de ceaţă"
Continuarea peripeţiilor lui Farmer sînt pe măsura personajului. Exact cînd "naţionala" se pregătea să plece la Balcaniadă (2-2 cu Grecia, 3-2 cu Bulgaria, 0-4 cu Jugoslavia), britanicul dispare din peisaj, anunţînd că e bolnav şi îi e imposibil să meargă cu echipa la Atena! "La început s-a crezut că scoţianul, ca orice proaspăt descins în România, s-a repezit la mititei şi şi-a deranjat stomacul. Dar diferenţa enormă dintre ceaţa Londrei şi atmosfera de la noi i-a fost fatală. Lipsa de ceaţă l-a răpus", scria, ironic, "Gazeta".

Iar în 10 ianuarie '35, un alt editorial înţepa păcălelile lui Farmer: "În ziua în care România a făcut match nul cu grecia la Atena, s-a însănătoşit subit. Şi-a cumpărat şoşoni, se afirmă chiar că şi un fular, şi a apărut la federaţie să explice «de ce n-a învins România». Şi fiindcă se împlinise tocmai o lună de la angajarea sa, şi-a cerut leafa. A încasat cele 12 hîrtii de cîte o mie, le-a controlat atent, le-a măsurat, le-a mirosit, le-a pitit în port-feuilles şi a plecat rostind un răguşit şi imperceptibil «Good-by!». Şi de-atunci n-a mai fost văzut!".

Jucătorii au dispărut de la antrenamente
Şi, pentru ca tacîmul să fie complet, FRF a mers mai departe pe mîna scoţianului parşiv, căruia, pe ultima sută de metri înaintea Balcaniadei de la Sofia (iunie '35), i-a oferit, întru pregătire, în sală, selecţionabilii bucureşteni. Între ei, căpitanul "naţionalei", Albu, Petea Vâlcov, Sucitulescu, Vogl sau Sony Niculescu.

Inutil, dezastrul nu s-a oprit: "Au început antrenamentul vreo 20. La a doua şedinţă au sosit numai 10. La a treia, în fine, a venit altă jumătate. Şedinţele s-au depopulat în progresie descrescîndă. Federaţia a sunat o nouă mobilizare. Contingentele tinere. A fost adunat un număr de juniori şi trimis peste Farmer. Curînd, noile plutoane au dat bir cu fugiţii ca seniorii". Salariul lui Farmer curgea însă nestingherit, în ciuda faptului că scoţianul, profitînd şi de brambureala unei federaţii aiurite, nu s-a ocupat nici de demararea primei Şcoli de Antrenori, cum se decisese într-un Birou Federal.

"Ce-i pe el şi-n ladă!"
Finalul e pe măsura individului: dispare subit din ţară pe 2 mai 1935. Şi FRF află despre evadarea "salvatorului" doar din explicaţiile date de acesta în presa britanică: "N-am putut realiza nimic din două motive. Nu poate fi vorba de antrenarea echipei naţionale într-o ţară cu situaţia geografică a României, deoarece selecţionabilii nu sînt concentraţi în acelaşi oraş. Iar la Bucureşti, unde am stat tot timpul, n-am avut cîmp de activitate".

Concluzia o trăgea chiar gazda lui Farmer din Capitală: "N-avea ce bagaje să-şi ia. Ce-i pe el şi-n ladă! A lăsat un trenchcoat care trebuie să aibe vreo şase ani vechime şi un aparat de radio, o rablă veche. Şi galoşii! Cel puţin ăştia sînt noi. Nu i-a purtat decît o iarnă. Ce să fac cu «moştenirea» asta? Chiria mi-a fost plătită, am să le dau federaţiei ca despăgubire".

Glume pe seama lui Farmer

* După sosirea antrenorului în Gara de Nord:
"Ştiţi că în gară Peter Farmer s-a cîntărit?
- Ei, şi?
- Dar nu s-a cîntărit decît pe jumătate.
- Cum pe jumătate?
- Foarte simplu. A citit că taxa e 2 lei şi voind să economisească un leu, a pus pe cîntar numai un picior!"

* După o vizită a antrenorului în piaţă:
"A fost impresionat de preţurile eftine. Ca scoţian, lucrul acesta l-a încîntat. Văzînd că merele costă zece lei chilogramul, a întrebat pe un negustor de ce nu trimete mere în Scoţia. Acesta i-a răspuns: «Întreabă-l pe Manolescu Strunga!»". Acesta era ministrul industriei şi comerţului în guvernul Tătărăscu.

* După ce a asistat la un meci Unirea Tricolor - CFR:
"Cîţiva tineri confraţi, în dorinţa de a realiza succes gazetăresc, au încercat să culeagă impresiile scoţianului.
- Ce părere aveţi despre match?
- Unirea Tricolor a cîştigat cu 4-1".

12.000 de lei pe lună cîştiga Farmer de la FRF: echivalentul a circa 70 de salarii medii în România anilor '34-'35

"Cu două luni înaintea Balcaniadei de la Sofia, n-avem echipă selecţionată, n-avem pregătire. Numai un antrenor federal, Peter Farmer, a cărui activitate se reduce - vrînd, nevrînd - la o singură şi agreabilă îndeletnicire: încasarea lunară a salariului" ("Gazeta Sporturilor", 6 aprilie 1935)

"În definitiv, de ce a fost angajat d. Farmer? Ca să stea, să discute englezeşte cu domnul Iacob, omul de serviciu al federaţiei, şi să-şi încaseze salariul? După activitatea pe care d. Peter Farmer o are la noi de cinci luni, s-ar putea afirma şi asta" ("Gazeta Sporturilor", 18 aprilie '35)