Generaţia crescută prin vecini » "Tricolorii" 2012 sînt în trendul "naţionalelor" Europei

Din lotul lui Piţi care visează la Rio, cinci fotbalişti s-au format în fotbalul mare, la vîrste la care fotbaliştii români de azi se pierd prin eşaloanele inferioare din România. Tamaş a plecat la 19 ani şi 8 luni la Galatasaray şi a jucat ulterior în Rusia, Spania, Franţa şi Anglia. Marica, la doar 18 ani şi 2 luni, a ajuns la Şahtior, apoi în fotbalul german.

La fel revelaţia Grozav, care a petrecut un sezon la Standard Liege, cînd avea doar 19 ani şi 3 luni. Lor li se alătură Maxim şi Chiricheş, fotbalişti care şi-au petrecut perioade din juniorat la Espanyol, respectiv Benfica. Cît contează "anii de Occident" şi pregătirea diferită în ascensiunea lor?

Maxim: "Anii din Spania au fost esenţiali"
Chiar dacă n-au confirmat "afară", Chiricheş, Grozav şi Maxim au continuat ascensiunea în Liga 1, sînt jucători exponenţiali la echipele lor, primii doi titulari la "naţională". Tamaş şi Marica nu s-au mai întors "acasă", dar sînt printre stranierii români cei mai bine cotaţi.

Iată cum vede Maxim cei patru ani petrecuţi la Espanol şi Badalona: "La 18 ani eram la un pas de prima echipă a lui Espanol. Dar am fost prea euforic, am crezut că totul vine de la sine. Şi nu e aşa! La vîrsta aia trebuie să fii conştient la fiecare pas, să munceşti în spatele talentului. Altfel, ţi se taie craca! Şi e greu să revii, foarte greu. Oricum, anii petrecuţi în Spania au fost esenţiali"

22,5% s-au format în afara ţării!
Fireşte, dezbaterea atrage şi problema pregătirii la nivel juvenil în România. Dar "generaţia crescută prin vecini" e o constantă în loturile pentru meciurile de vineri şi azi ale celor 53 de ţări europene angrenate în cursa spre Rio 2014. Nu mai puţin de 275 de fotbalişti din totalul de 1219 convocaţi la acest moment intră în această categorie! Practic, 22,5% dintre jucători au fost formaţi, cel puţin parţial, în alt fotbal decît cel pe care îl reprezintă!

Născuţi şi crescuţi în pămînt străin
Multe "naţionale" au în componenţă fotbalişti născuţi în alte ţări decît cea pentru care joacă acum. Cei mai mulţi au petrecut cel puţin prima parte a junioratului în ţara natală. E cazul croatului Simunic, născut în Australia, al argentinianului Osvaldo (Italia) sau al brazilienilor Renan (Belarus), Eduardo şi Sammir (Croaţia).

Situaţie în care se regăsesc şi jucătorii statelor din fosta Iugoslavie, mulţi bosniaci şi muntenegreni formîndu-se în academiile croate de la Split şi Zagreb sau în curtea sîrbilor de la Partizan şi Steaua Roşie.

Eu sînt mic, tu fă-mă mare :)
O altă categorie o reprezintă fotbaliştii care joacă pentru "naţionale" mici, de tipul Liechtenstein sau Faroe. Jucătorii lor s-au format în cultura fotbalistică superioară cea mai apropiată geografic: Elveţia, Germania sau Franţa pentru Liechtenstein şi Luxemburg, Spania pentru Andorra, Anglia pentru Irlanda de Nord şi Ţara Galilor.

Aici se regăsesc şi fostele ţări ale URSS, Armenia, Georgia, Azerbaidjan sau Kazahstan, cu mulţi jucători ochiţi de cluburi ruse la vîrste fragede, cum sînt georgianul Ananidze (Spartak) şi azerul Javadov (ŢSKA Moscova).

Cînd scouterii cuceresc Europa
Dincolo de fotbaliştii născuţi în altă ţară decît cea pe care o reprezintă şi de cazul statelor cu o cultură fotbalistică inferioară, rămîn marile cluburi europene, cu armate de scouteri, care ţintesc puşti în orice colţ al lumii.

Cluburi engleze ca Aston Villa sau Manchester United "cern" talente din Scoţia (Fletcher) şi Irlanda (O'Shea), dar target-ul britanic domină şi zona Danemarca (Bendtner), Norvegia (Eikrem) şi Islanda (Sigurdsson).

Pentru echipele germane, tinerii din fosta Iugoslavie (Subotici, Ilicevici, Salihovici) şi emigranţii din Turcia (Altintop, Sahin) sînt ţinte la îndemînă. În vreme ce pentru fotbalul elveţian, promiţătorii bosniaci (Ibisevici) şi albanezi (Kukeli) sînt o obişnuiţă.

4 reprezentative europene din totalul de 53 nu au nici un jucător din lot format în afara graniţelor ţării: Anglia, Rusia, Franţa şi Lituania