INTERVIU EXCLUSIV Dialog sincer cu vedeta U21 Alex Pașcanu: "Ultimul EURO l-am văzut la bunici. Mi-am zis că pe următorul îl prind pe teren"

• Turneul final european de tineret se dispută în Italia, în perioada 16-30 iunie 2019. Tragerea la sorți este azi, de la ora 19:00, liveTEXT pe GSP.ro.

Abia s-a întors de la echipa națională de seniori, unde a fost convocat în premieră, a jucat toate minutele României în primele calificări cu succes la U21 din ultimele două decenii, revine la un club care, în acest moment, încă se reculege după moartea patronului. Iar azi, la fel ca alte perechi de ochi de la "tineret", își va coase sufletul cu ochii la tragerea la sorți de la Bologna. Alex Pașcanu, 20 ani, Leicester U23, e-ntr-un "mixed emotions" continuu, însă ultima săptămână a fost doar de sărbătoare.

- Alex, cum e după prima convocare la naționala mare?
- Minunat. Speram să intru și eu, să debutez, îți dai seama, am plecat cu gândul că prind și eu niște minute. Și cred că asta trebuie să fie atitudinea. Dar sunt foarte mulțumit că am făcut pasul. Am timp să o fac și de-acum înainte. 

- În preliminariile pentru Euro, de exemplu.
- Exact. Deocamdată ne concentrăm pe U21, avem o treabă începută aici. 

- Zi repede, Anglia sau Italia din prima urnă?
- Italia. Eu vreau Italia. Pe englezi îi știu. Îți dai seama, cu Demarai Gray am jucat împreună în Premier League 2. Mai e și Solanke de la Liverpool, au trupă bună. Plus Ben Chilwell, care mi-a fost coleg în apărare. Doar că el e acum la naționala mare. A dat și assist la golul lui Harry Kane în 2-1 cu Croația. Nu știu dacă se mai întoarce la "tineret". 

- Totuși, și italienii ar putea selecționa un Cutrone, un Donnarumma. Joacă acasă.
- Și noi jucăm acasă. Gândește-te doar la câți români sunt în Italia!

"Mi-a zis danezul că se lasă de fotbal dacă-i dau gol"

- Apoi, după Italia?
- Danemarca. Sunt coleg la Leicester cu portarul lor, Daniel Iversen, împrumutat acum la Oldham, în liga a 4-a. I-am zis lui Iversen că ne calificăm la Euro. Apoi, după ce ne calificăm, îi dau și gol la turneul final. Mi-a râs în nas. "Dacă îmi dai tu gol la turneul final, chiar că mă las de fotbal!". Vai, după ce închid cu tine îi dau un mesaj, să-i aduc aminte. Și-i mai aduc aminte că marți i-au dat englezii 5 în amical (râde).

- Polonia sau Austria?
- Polonia. Și de la polonezi am avut un coleg, Kapustka, dar și el e împrumutat. A jucat la Euro 2016 cu echipa mare a Angliei.

- Apropo de Euro de seniori, mai știi care-a fost primul tău turneu final văzut la TV?
- Hmmm... Campionatul Mondial din 2006, cel din Germania. Dar așa, vag, nu mai țin minte mare lucru. Primul pe care l-am urmărit cap-coadă a fost Euro 2008.

- Ah, și ai prins și România în acțiune!
- Exact, fusese ultimul nostru Euro înainte de 2016. N-am ratat un meci.
Amintiri cu "48-ul" lui Buffon

- Ce amintiri ai de-atunci?
- Cum, ce aș putea avea?, penalty-ul ratat de Mutu cu Italia la 1-1! Și "48-ul" lui Buffon. A scos penalty-ul ăla cu "48-ul" de la picior! Nu ai cum. Incredibil a fost!

- Când ți-ai închipuit prima oară că ești la un Euro?
- Hai să îți povestesc ceva din 2017. Tocmai bătuserăm Liechtenstein în primul meci, 2-0. S-a jucat în vară, înainte de startul preliminariilor clasice, restul meciurilor începeau în toamnă. Chiar și înainte de turneul final din Polonia, Euro U21. Ei, am venit în vacanță la bunici, la Vaslui. Și, fiind la țară, am urmărit tot turneul final. Acolo, în fața televizorului, la țară, mi-am spus că pe următorul îl prind în teren. Și am avut dreptate!

- Ai avut și dreptate, dar și de tras, ai jucat toate minutele. Care e momentul preferat?
- Clar, penalty-ul apărat de Radu în Portugalia.

- Zi-mi ce ai simțit când ai văzut portughezul căzut în careu lângă Boboc.
- Ce, mi-am spus că nu există, că nu e posibil. Totuși, în același timp, și sunt foarte sincer, am avut un calm de nedescris. Am așteptat foarte relaxat lovitura. Nu știu, parcă eram sigur că ratează, știam că nu o să intre mingea. Restul, ce a urmat, e nebunie.

"Câteodată, arbitrii de aici parcă uită fluierul"

- O să fie bătaie mare pe cele 23 de locuri. 
- Da, îmi dau seama. Și, până la urmă, e bine pentru domnul Rădoi. Concurența e benefică și e super că are de unde alege.

- Te gândești că trebuie să joci mai des pentru a fi sigur de locul tău?
- Deocamdată, mă gândesc doar la Leicester și la ce e aici. Din iarnă, da, voi analiza, trebuie să fiu în cea mai bună formă în iunie.

- Și să eviți accidentările.
- Știi cum e, accidentările apar chiar când te ferești, când încerci să nu pui osul și să păcălești. 

- Da, dar uite, tu mai joci prin competiții în care sunt angrenate formații de liga a 3-a, a 4-a engleză...
- Da, cum e Checkatrade. 

- Unde voi veniți cu U23 și ei cu seniorii. Nu te poți accidenta?
- Bine, nu îți garantează nimeni că nu, dar așa te călești. Uite, de exemplu, la ultimul nostru meci, cu Rochdale din liga a treia, unul de la ei s-a dus cu cotul direct în fața portarului nostru, Johansson. Direct! Îți dai seama, schimbare. Arbitrul nu a dat nimic. Nu știu, îți spun sincer, câteodată parcă își uită fluierul!

"Am avut zile libere după ce a murit patronul"

- Și cred că înveți meserie când trebuie să ții un astfel de atacant.
- Exact. Uite, alta. Am jucat cu Lincoln City un meci, eu cu niște rezerve de la noi, de la U23, mai puțin folosite. Pe mine m-a băgat pentru că abia veneam de la echipa națională. La ei, atacant era Matt Rhead, 1,93m. S-a făcut cunoscut în Cupa Angliei, ei erau pe-atunci în liga a 5-a și au bătut acasă la Burnley, venită din Premier League. Ei, Rhead e imens, este foarte lat, cât ușa de lat! Era imposibil pentru fiecare de la noi, o echipă firavă, construită din tineri, să îl țină. A dat două goluri, câștiga toate duelurile la cap. Era singurul lor joc, minge lungă către Rhead, care devia spre poartă sau către un coleg. E o școală.

- Cum mai e la echipă după nenorocirea cu patronul?
- Abia am revenit de la echipa națională, nu știu. Când a dat Demarai Gray primul gol al seniorilor după accident, noi jucam, la aceeași oră, cu Liverpool. A fost o descătușare, o eliberare când am aflat că a marcat și au bătut. Ne-am dat seama că putem merge înainte.

- Cum a fost în acele zile?
- Groaznic. Am primit mai multe zile libere de la club. Domnul Vichai era un om bun, un om pe care, deși nu l-am cunoscut personal, l-am văzut de multe ori pe lângă echipă, pe lângă noi, chiar și juniori.

"Semifinala și Jocurile Olimpice"

- Revenind, care e obiectivul? 
- Rămâne semifinala. Ne dorim foarte mult, îți dai seama. Și, cu grupa pe care ți-am zis-o, eu cred că e realizabil. 

- Și Jocurile Olimpice.
- Da. Sincer, am văzut și meciul cu Belgia, 3-3-ul de la Cluj. Era chiar nedrept dacă băieții nu egalau. Iar Belgia este una dintre echipele de top de la Euro. 

- Bine, dacă le vine și un Tielemans, sunt deja de speriat!
- Ei, hai să fim serioși, nu cred că vor veni Tielemans la belgieni, Mbappe sau Dembele la francezi. Însă noi trebuie să fim pregătiți pentru oricine, chiar și pentru ei. Și să ținem de obiectivul avut. 

63de meciuri oficiale și 4 goluri are Pașcanu în toate competițiile pentru echipa secundă a lui Leicester în ultimele 3 sezoane

"Am avut trei fundași centrali în pereche de la începutul preliminariilor: Nedelcearu, Rus și Ghiță. M-am înțeles perfect cu fiecare dintre ei, așa am reușit să păstrăm cea mai bună apărare"

"Am pătimit mult la meciul cu Țara Galilor din deplasare. Arbitrul ne-a eliminat ușor doi oameni, pe Răzvan Marin și Pușcaș. A fost greu să tragem de acel punct"

Alex Pașcanu

Alex Pașcanu și o amintire cu familia, cei doi părinţi și bunicii, după victoria cu Bosnia, 2-0. FOTO Cristi Preda

CUM AR ARĂTA ECHIPA ROMÂNIEI U21 LA TURNEUL FINAL

I. Radu (Genoa) - Cr. Manea (CFR Cluj), Nedelcearu (Ufa), Pașcanu ( Leicester City), Fl. Ștefan (Sepsi) - R. Marin (St. Liege), Cicâldău (Craiova) - Man (FCSB), I. Hagi (Viitorul), A. Ivan (Rapid Viena) - Pușcaș (Palermo)

Vezi și: Mirel Rădoi și-a ales cele 3 adversare preferate pentru EURO 2019