Articol de Cristian Marinescu - Publicat joi, 25 martie 2010 00:00
Dănuţ Ivănică are 20 de ani şi este ultimul jucător descoperit de "Prinţul" din Trivale la şcoala sa de fotbal. "Îi datorez Maestrului totul!", spune puştiul
Viaţa lui s-a schimbat în 2005. Avea 15 ani şi a simţit că trebuie să facă ceva pentru a reuşi în cariera de fotbalist. Era la Rova Roşiori, în Divizia C, echipa oraşului său natal. Aşa a aflat că la Şcoala de Fotbal "Nicolae Dobrin" sînt organizate trialuri.
A fost scînteia de care avea nevoie. Tatăl său, mare fan Dobrin, l-a luat imediat de mînă şi l-a dus la Piteşti. "Aici e locul tău, copile!" a fost mesajul părintelui. Şi Dănuţ a înţeles. Au urmat probele, pe care le-a luat. Dar totul nu avea să fie atît de roz, precum visa puştiul.
Primele vorbe ale lui Dobrin aveau să-i taie aripile băiatului venit la Piteşti. "O să ai de muncit! Trebuie să faci multe lucruri, dacă vrei să ajungi mare!", au fost cuvintele "Prinţului". Vorbele i-au rămas copilului întipărite în minte precum o rugăciune.
Domnul Dobrin
"Atunci mi-am dat seama că sînt obligat să muncesc mult şi să las capul în pămînt! Cuvintele domnului Dobrin m-au impulsionat, chiar dacă m-au şi durut puţin. Am înţeles că îmi vrea binele!", îşi aminteşte Dănuţ.
"A urmat un an greu, mai ales că eram şi departe de familie. Am strîns din dinţi pentru că voiam să demonstrez că marele Dobrin nu s-a înşelat cînd m-a oprit la şcoala dînsului", continuă povestirea fotbalistul ajuns acum la 20 de ani. "Fiecare sfat de după un meci, fiecare mîngîiere sau fiecare muştruluială m-au ajutat! Eram fascinat de fiecare cuvînt al domnului Dobrin", rememoreză Dănuţ. Deşi acum e bărbat, emoţia i se simte în fiecare cuvînt, iar ochii îi joacă în lacrimi.
Devastat de dispariţia "Prinţului"
Moartea lui Nicolae Dobrin, survenită în octombrie 2007, a fost o lovitură pentru puşti. "Nu exagerez cînd spun că mi-a fost ca un al doilea tată. În ultimii doi ani înainte de dispariţia sa, devenisem extrem de apropiaţi. Mă ajuta mult. Îmi spunea că pentru a deveni un mare fotbalist trebuie să trec pe toate posturile. Aşa am ajuns să joc şi fundaş, şi extremă, şi vîrf, chiar dacă postul meu e cel de mijlocaş central", a mărturisit Ivănică.
"Stăteam ore în şire de vorbă, nu numai despre fotbal, ci şi despre viaţă! Mi-a spus că înainte de a fi un mare fotbalist, trebuie să fiu un om!", declară băiatul de 20 de ani.
Accidentat grav în 2008
Explozia lui Dănuţ a fost stopată de o accidentare extrem de gravă. "În iarna lui 2008, mi-a sărit genunchiul la un antrenament! Am avut ligamentul încrucişat jumătate rupt! Nu m-am dat bătut. A fost poate cel mai groaznic moment al carierei mele de pînă acum!", povesteşte Ivănică.
Abia în vara lui 2008 şi-a reluat antrenamentele, însă nu a jucat decît foarte puţin, o jumătate de oră pentru echipa secundă a clubului. Dar şi atunci, a marcat un gol! A urmat apoi saltul la echipa mare, pe vremea lui Ionuţ Badea, iar începînd din acest retur puştiul roşcovan de 1,87 metri a devenit titular în echipa pregătită de Cristi Negru. "Pariez pe el că va ajunge mare!", e pronosticul actualului său antrenor, gata să lanseze pe orbită o fărîmă din spiritul lui nea Gicu.
E baptist şi merge cu maxi-taxi la antrenamente
Dănuţ Ivănică e un fotbalist atipic. Provine dintr-o familie de baptişti, nu-i plac discotecile şi nu vrea să audă de băutură sau de ţigări. Locuieşte în cantonament, nu are maşină, iar la antrenamente merge cu maxi-taxi. "Nu mă interesează cluburile, eu vin dintr-o familie modestă, părinţii mei s-au chinuit ca să mă ţină la fotbal, iar acum a venit timpul să-i răsplătesc!", spune fotbalisul Argeşului.
Alţi jucători crescuţi la "Şcoala Nicolae Dobrin"
Răzvan Raţ (28 de ani) - fundaş Şahtior
Vasile Maftei (29 de ani) - fundaş Unirea Urziceni
Stelian Stancu (28 de ani) - fundaş FC Braşov
Marius Bilaşco (28 de ani) - atacant Unirea Urziceni
Ciprian Tănasă (29 de ani) - atacant Metalurg Doneţk
2 goluri şi o pasă de gol a reuşit Ivănică în patru partide pentru FC Argeş în Liga a II-a
"Îmi plac Torres şi Zidane, dar idolul meu va fi întotdeauna Dobrin. Am văzut meciurile sale pe DVD, era o încîntare cum juca!"
Dănuţ Ivănică, atacant FC Argeş
"Datorită Maestrului sînt unde sînt! Sfaturile lui sînt pentru mine lucrurile cele mai de preţ. Sînt mîndru că am fost pregătit de cel mai mare fotbalist al României!"
Dănuţ Ivănică, atacant FC Argeş
"Mi-a plăcut de la început, chiar dacă era doar un copil! Ce îl face deosebit faţă de ceilalţi? Nu e stilul de jucător cu fiţe, e cu capul pe umeri şi muncitor!"
Ionuţ Badea, fost antrenor FC Argeş
"E un copil cuminte, cu bun-simţ, mereu atent la indicaţiile antrenorului!"
Cristi Negru, antrenor FC Argeş
Dănuţ Ivănică are 20 de ani şi este ultimul jucător descoperit de "Prinţul" din Trivale la şcoala sa de fotbal. "Îi datorez Maestrului totul!", spune puştiul
Viaţa lui s-a schimbat în 2005. Avea 15 ani şi a simţit că trebuie să facă ceva pentru a reuşi în cariera de fotbalist. Era la Rova Roşiori, în Divizia C, echipa oraşului său natal. Aşa a aflat că la Şcoala de Fotbal " Nicolae Dobrin" sînt organizate trialuri.
A fost scînteia de care avea nevoie. Tatăl său, mare fan Dobrin, l-a luat imediat de mînă şi l-a dus la Piteşti. "Aici e locul tău, copile!" a fost mesajul părintelui. Şi Dănuţ a înţeles. Au urmat probele, pe care le-a luat. Dar totul nu avea să fie atît de roz, precum visa puştiul.
Primele vorbe ale lui Dobrin aveau să-i taie aripile băiatului venit la Piteşti. "O să ai de muncit! Trebuie să faci multe lucruri, dacă vrei să ajungi mare!", au fost cuvintele "Prinţului". Vorbele i-au rămas copilului întipărite în minte precum o rugăciune.
Domnul Dobrin
"Atunci mi-am dat seama că sînt obligat să muncesc mult şi să las capul în pămînt! Cuvintele domnului Dobrin m-au impulsionat, chiar dacă m-au şi durut puţin. Am înţeles că îmi vrea binele!", îşi aminteşte Dănuţ.
"A urmat un an greu, mai ales că eram şi departe de familie. Am strîns din dinţi pentru că voiam să demonstrez că marele Dobrin nu s-a înşelat cînd m-a oprit la şcoala dînsului", continuă povestirea fotbalistul ajuns acum la 20 de ani. "Fiecare sfat de după un meci, fiecare mîngîiere sau fiecare muştruluială m-au ajutat! Eram fascinat de fiecare cuvînt al domnului Dobrin", rememoreză Dănuţ. Deşi acum e bărbat, emoţia i se simte în fiecare cuvînt, iar ochii îi joacă în lacrimi.
Devastat de dispariţia "Prinţului"
Moartea lui Nicolae Dobrin, survenită în octombrie 2007, a fost o lovitură pentru puşti. "Nu exagerez cînd spun că mi-a fost ca un al doilea tată. În ultimii doi ani înainte de dispariţia sa, devenisem extrem de apropiaţi. Mă ajuta mult. Îmi spunea că pentru a deveni un mare fotbalist trebuie să trec pe toate posturile. Aşa am ajuns să joc şi fundaş, şi extremă, şi vîrf, chiar dacă postul meu e cel de mijlocaş central", a mărturisit Ivănică.
"Stăteam ore în şire de vorbă, nu numai despre fotbal, ci şi despre viaţă! Mi-a spus că înainte de a fi un mare fotbalist, trebuie să fiu un om!", declară băiatul de 20 de ani.
Accidentat grav în 2008
Explozia lui Dănuţ a fost stopată de o accidentare extrem de gravă. "În iarna lui 2008, mi-a sărit genunchiul la un antrenament! Am avut ligamentul încrucişat jumătate rupt! Nu m-am dat bătut. A fost poate cel mai groaznic moment al carierei mele de pînă acum!", povesteşte Ivănică.
Abia în vara lui 2008 şi-a reluat antrenamentele, însă nu a jucat decît foarte puţin, o jumătate de oră pentru echipa secundă a clubului. Dar şi atunci, a marcat un gol! A urmat apoi saltul la echipa mare, pe vremea lui Ionuţ Badea, iar începînd din acest retur puştiul roşcovan de 1,87 metri a devenit titular în echipa pregătită de Cristi Negru. "Pariez pe el că va ajunge mare!", e pronosticul actualului său antrenor, gata să lanseze pe orbită o fărîmă din spiritul lui nea Gicu.
E baptist şi merge cu maxi-taxi la antrenamente
Dănuţ Ivănică e un fotbalist atipic. Provine dintr-o familie de baptişti, nu-i plac discotecile şi nu vrea să audă de băutură sau de ţigări. Locuieşte în cantonament, nu are maşină, iar la antrenamente merge cu maxi-taxi. "Nu mă interesează cluburile, eu vin dintr-o familie modestă, părinţii mei s-au chinuit ca să mă ţină la fotbal, iar acum a venit timpul să-i răsplătesc!", spune fotbalisul Argeşului.
Alţi jucători crescuţi la "Şcoala Nicolae Dobrin"
Răzvan Raţ (28 de ani) - fundaş Şahtior
Vasile Maftei (29 de ani) - fundaş Unirea Urziceni
Stelian Stancu (28 de ani) - fundaş FC Braşov
Marius Bilaşco (28 de ani) - atacant Unirea Urziceni
Ciprian Tănasă (29 de ani) - atacant Metalurg Doneţk
2 goluri şi o pasă de gol a reuşit Ivănică în patru partide pentru FC Argeş în Liga a II-a
"Îmi plac Torres şi Zidane, dar idolul meu va fi întotdeauna Dobrin. Am văzut meciurile sale pe DVD, era o încîntare cum juca!"
Dănuţ Ivănică, atacant FC Argeş
"Datorită Maestrului sînt unde sînt! Sfaturile lui sînt pentru mine lucrurile cele mai de preţ. Sînt mîndru că am fost pregătit de cel mai mare fotbalist al României!"
Dănuţ Ivănică, atacant FC Argeş
"Mi-a plăcut de la început, chiar dacă era doar un copil! Ce îl face deosebit faţă de ceilalţi? Nu e stilul de jucător cu fiţe, e cu capul pe umeri şi muncitor!"
Ionuţ Badea, fost antrenor FC Argeş
"E un copil cuminte, cu bun-simţ, mereu atent la indicaţiile antrenorului!"
Cristi Negru, antrenor FC Argeş
