Lumile lor plutitoare » Doi tineri sportivi impresioneză în yachting

La Mamaia, vîntul îţi dă lovituri în faţă. Marea încreţeşte valuri tocmai potrivite pentru kite-surfing, iar cîţiva nebuni chiar asta fac, la mijlocul lui mai, cînd sezonul e încă departe. Valuri sînt şi pe lacul Siutghiol. De fapt, zici ca marea şi lacul sînt una şi aceeaşi poveste, neliniştită şi încruntată.

Copiii care ar trebui să participe la Cupa Primăverii la yachting îşi pregătesc bărcile pentru a ieşi în larg. Doar aşa, pentru un scurt antrenament. Duminica aceasta condiţiile meteo nu i-au ajutat să-şi dispute concursul. Se mulţumesc doar cu probele pe care au apucat să se desfăşoare sîmbătă, cînd vîntul nu s-a răstit aşa la ei.

Vîntul acesta face multe reguli în navigaţie. Prima dintre ele, mai în glumă, mai în serios, este să nu vomiţi contra lui, dacă ţi se face rău. În plus, capriciile lui de 35 de noduri la oră (aproximativ 65 de kilometri la oră) - e adevărat, în rafală - nu sînt bune pentru competiţia celor mici. Dacă ar fi fost măcar 25 de noduri (45 km/h), ar fi fost sigur să înceapă. Dar nu. Nu în duminica aceasta vîntoasă. Puştanii - români, greci şi bulgari între 10 şi 18 ani - ies doar puţin, aşa, de consolare.

Antrenamente pe Herăstrău
Există 3 clase la yachting. Prima este Optimist (10-15 ani). A doua este Laser, a treia - Radial. O barcă Optimist costă 3.000 de euro nouă şi jumătate second-hand. O barcă mai mare este între 3.000 şi 6.000 de euro. Copiii de la Electrica Bucureşti se antrenează de obicei pe Herăstrău, dar nu sînt prea fericiţi. "Acolo sînt ciocane", spune Andrei Zitti, 13 ani, unul dintre cei mai buni navigatori. Ciocane, adică vîntul ba suflă, ba nu suflă. Ar fi mai bine să se pregătească pe Lacul Morii, dar nu li s-a dat autorizaţie.

În România, copiii încep să facă yachting de la 8-9 ani. În alte ţări, la 5 ani sînt deja în barcă. De cînd ştiu să înoate. Aceasta este prima condiţie - să înoţi perfect. Concursurile se desfăşoară pe trasee marcate cu balize, pe care competitorii trebuie să le parcurgă cît mai repede. Orice abatere de la traseu aduce penalizări sau chiar descalificarea.

Andrei, un tip serios, cuminte, s-a apucat serios acum un an. "Ştiam să pun barca în mişcare, dar doar atît. De anul trecut am început să studiez şi tactică şi strategie". Zitti a şi cîştigat un concurs internaţional în Bulgaria, la clasa Laser. La Optimist are mai multe trofee.
Vorbăreţul Petru Neagu are 11 ani şi struneşte ambarcaţiunea cu vele de doi ani. L-a avut model pe tatăl său, care a fost campion naţional. "Văzusem de atîtea ori cum se antrenează alţii, l-am întrebat pe tata, mi-a povestit şi am vrut şi eu să văd cum e". Tata l-a pus în barcă. De atunci nu s-a mai dat jos.

Iarna echipamentul navigatorilor este format dintr-un costum gros de neopren. Vara, neoprenul este mai subţire, iar pantalonii pot fi chiar unii de baie. Pe sub acestea, pe piele, există un costum de lycra. La clasa Optimist sportivii poartă şi un costum uscat, de fîş, care poate fi pus direct peste haine şi care are, la membre şi la gît, închidere în formă de gură de sac. Vesta de salvare este obligatorie.

Bărcile sînt diferite
În mod paradoxal, barca Optimist, rezervată celor mai mici navigatori, este şi cea mai complicată. Pe măsură ce clasa creşte şi experienţa navigatorului se măreşte, nava se simplifică. De exemplu, Optimiştii trebuie să-şi scoată apa din ambarcaţiune cu nişte recipiente numite ispoale. Bărcile din clasa Laser au un dop care se scoate, ca la cadă, pentru a lăsa apa să iasă. "Aşa e, noi, cei mici, muncim cel mai mult", rîde Petru. De fapt, aşa e bine, pentru ca să înveţe. La început să se concentreze pe tehnică, apoi pe strategie, tactică, forţă, meteorologie.

Accidentul de pe Siutghiol
Cel mai grav incident pe care l-a păţit Andrei Zitti, cîştigător la clasa Laser la Cupa de primăvară, s-a întîmplat chiar sub ochii noştri, la antrenamentele agitate de vînt petrecute duminică. Adolescentul s-a răsturnat complet. "Cînd am redresat-o, s-a mai răsturnat o dată, de data aceasta pe mine. Am rămas prins sub apă, sub velă. Am încercat să nu mă panichez, am stat 5-10 secunde, încercînd să găsesc cea mai bună cale de ieşire", a povestit Andrei. El s-a urcat apoi pe barcă, aşteptînd ca o ambarcaţiune cu motor să vină să-l remorcheze pînă la mal.

Concursuri internaţionale
În fiecare an, Federaţia Română de Yachting organizează 5-6 concursuri. Lucrurile sînt de obicei stabile în privinţa podiumurilor, pentru că experienţa sau lipsa ei îşi spune mult cuvîntul în aceste întreceri. Se duc însă şi la concursuri internaţionale. De exemplu, Petru Neagu va merge la Campionatele Europene, de la Sanremo, în vară. De asemenea, va merge la competiţii la Alexandropolis (Grecia) şi Miami (SUA), aceasta din urmă fiind programată în jurul Crăciunului 2012.

MIC DICŢIONAR DE YACHTING
coca - corpul unei nave
prora - parte din faţă a unei nave
pupa - partea din spate a unei nave
babord - partea din stînga
tribord - partea din dreapta
derivor - o placă din fibră de sticlă fixată ca barca să nu fie dusă de curent
flotoare - balaone care împiedică scufundarea unei bărci
ispoale - recipiente cu ajutorul cărora se scoate apa din barcă

470 cm pătraţi are cea mai mare velă

30 de kilograme cîntăreşte o barcă Optimist fără velă

45 de kilograme cîntăreşte o barcă Optimist cu velă

1.000 de euro este cea mai ieftină ambarcaţiune cu vele, la mîna a doua

6.000 de euro este cea mai scumpă ambarcaţiune cu vele, nou-nouţă

50 de euro costă un costum de neopren

"Mai întîi trebuie să ştii să simţi vîntul, apoi să treci la tactică" (Andrei Zitti, navigator)

"Ne place şi ce se întîmplă după concursuri. Ne împrietenim, ne jucăm. De exemplu, printre bărcile de aici, de la Mamaia, am tras aseară o v-aţi ascunselea..." (Petru Neagu, navigator)