Cine l-a ucis pe Bambi? » Luminiţa Paul remarcă: "Şi cînd e actor, Andrés Iniesta rămîne fotbalist"

Doi tipi încearcă să scape de potenţialul socru al unuia dintre ei. Să scape înseamnă, în acest caz, să-l depună discret pe vreun hol de spital sau să-l strecoare în propria casă fără ca nimeni să bage de seamă. Nu să-l omoare, Doamne fereşte!, deşi omul îl urăşte pe potenţialul lui ginere. Îl urăşte pentru că seamănă cu el. "Cum crezi că am pus firma asta pe picioare?", întreabă socrul bătînd spre 60 de ani. "Muncind din greu?", sugerează tînărul profitor de 30. "Căsătorindu-mă cu proprietara a tot ce vezi aici. De-asta pe mine nu mă tragi pe sfoară", vine răspunsul perplexant.

Să scape de el pentru că socrul tocmai a suferit o lipotimie. Şi i-au dispărut în mod misterios şi hainele, a rămas doar în maiou şi boxeri. Între timp, fiul unui angajat vrea să-şi răzbune tatăl concediat şi să-l sechestreze pe patron. Reuşeşte doar să-şi răpească propriul părinte, care-şi însuşise hainele şefului cel mare. Un costum pe care nu sperase niciodată să-l poată purta, el, un umil om de serviciu obligat să-şi trăiască viaţa într-o salopetă cenuşie. Pînă la urmă, fiecare a rămas cu al lui. De aici, un ghem de încurcături. Adăugînd un avocat hoţoman, un taximetrist saşiu, un vecin gras pe nume Bambi, o soţie neglijată şi o petrecere la vilă, se obţine o comedie spaniolă.

Dar mai e ceva. La un moment dat, într-o cursă de urmărire isterică, apare un cadru calm. O fîşie verde de gazon, tuns perfect. Lipit de iarba frumoasă, obrazul lui Andrés Iniesta, care, cu căştile pe urechi, ascultă liniştea stadionului. Scurta secvenţă sparge hărmălaia de pînă atunci a filmului şi îl aduce pe fotbalistul Barçăi în prim-plan. La propriu. Cîteva minute mai tîrziu, cînd maşina fiului sechestrator pătrunde pe stadion şi aterizează, după cîteva răsuciri în aer, pe gazon, Iniesta apare iar. Ba, chiar, ia o uşă în faţă de la Ernesto Alterio, actorul care-l joacă pe fiul revoltat.

Apoi vine şi momentul lui. Urmărirea a conţinut şi distrugerea unui chioşc cu mingi de toate culorile şi dimensiunile. Ele ajung, la fel de misterios, pe teren. Şi Iniesta, ridicat de jos, ameţit, pune una la picior şi, ca la o lovitură liberă de la mare distanţă, ţinteşte spre cel care-l lovise. Îl nimereşte direct în cap, golul perfect, a doua Cupă Mondială cîştigată, de data aceasta, de unul singur. Atît. Mijlocaşul de la Barcelona îşi încheie a sa apariţie cameo cu un cîrlionţ.

Asta nu înseamnă că Andrés se va face vreodată actor. "Mi-a plăcut rolul şi m-am distrat la filmări", a mărturisit el. Pentru că, uneori, cînd poţi şi ţi se oferă ocazia, trebuie să mai faci şi altceva, fără a-ţi nega însă pasiunea, priceperea, abilitatea. Pînă la urmă, şi în film Iniesta tot fotbalist rămîne. Aşa e scris şi pe generic, nu "Himself", ci "Futbolista". Dacă veţi vedea la un moment pelicula cu desfăşurare alertă şi aberantă, veţi preţui reuşita lui Iniesta. Şi veţi afla, evident, cine l-a ucis pe Bambi.