Articol de Theodor Jumătate - Publicat duminica, 02 februarie 2014 00:00 / Actualizat sambata, 01 februarie 2014 22:28
Vestitul antrenor iberic, un caracter puternic, un excelent motivator, dar şi un foarte fin tactician, a revoluţionat stilul "naţionalei" Spaniei. După două luni de suferinţă, don Luis a fost doborît de leucemie.
Luis Aragones, bunicul cu părul alb ca zăpada, s-a stins. "Înţeleptul din Hortaleza", flacăra care a aprins fotbalul spaniol, s-a înclinat în faţa lumii şi a spus adio. Ieri, unul dintre marii antrenori iberici a murit la 75 de ani, după luni de suferinţă.
Leucemia nu i-a dat nici o şansă. Vineri, s-a internat încă o dată la clinica Cemtro, din Madrid. Era ultima oară. Sîmbătă dimineaţă, la ora 6:15, a închis ochii.
Casillas: "Lui îi datorăm totul"
Spania, căreia i-a cucerit inima cu pasiunea sa, şi la Atletico - era o icoană pentru acest club -, şi la "naţională", propulsată de el spre miraculoasa triplă Euro 2008 - CM 2010 - Euro 2012, trăieşte o mare dramă.
"Părintele tiki-taka nu mai este", a titrat As, iar Iker Casillas, căpitanul lui Aragones, a plîns, devastat de veste: "L-am îndrăgit mult. Lui îi datorăm totul, ceea ce reprezentăm azi în fotbal, ceea ce am cîştigat şi cîştigăm". Şi nu exagerează.
Cum s-a născut Furia Roja
În 4 ani, Don Luis a făcut revoluţie. "Am preluat o selecţionată, vreau să las în urmă o echipă. Mi-ar plăcea ca Spania să aibă un nume, o identitate. La Roja să fie cunoscută pentru stilul ei inconfundabil", spunea Aragones în 2004, cînd a fost numit selecţioner.
A reuşit. Cu el a început era tiki-taka la "naţională". Pasa devenise emblema jocului, iar presingul, încercarea de a recupera mingea cît mai repede, un atu extraordinar. Aşa a apărut Furia Roja.
Detronarea lui Raul şi "negrul de Henry"
Curajos, caracter puternic, a renunţat la marele Raul, în 2006. Asaltat de fanii legendarului madrilen, a răspuns: "Ştiţi cîte Mondiale are Raul? Trei! Ştiţi cîte Europene are? Două! Acum spuneţi-mi cîte a cîştigat!". Zero. Şi cei care-l criticau au tăcut.
Excelent motivator şi fără să se teamă de eventuale repercusiuni, Aragones l-a provocat într-o zi pe Reyes, folosind cuvinte dure: "Cînd te întorci la Arsenal, transmite-i negrului ăla de Henry că eşti mai bun decît el!". A fost acuzat de rasism, dar a răspuns: "Sînt cetăţean al acestei lumi, mai presus de orice, de rasă, de culoare, sîntem oameni".
Ziua cînd a intrat în istorie
Înainte de Euro 2008, le-a spus jucătorilor: "Avem un grup excepţional. Dacă nu cîştigăm acest turneu, înseamnă că eu sînt de rahat". Pe 29 iunie 2008, la Viena, Fernando Torres marca unicul gol al finalei cu Germania. Spania era campioană continentală. Iar don Luis deschidea Furiei Roja calea spre legendă.
52 de ani a dedicat Luis Aragones fotbalului, ca jucător şi antrenor, între 1957 şi 2009
8 trofee a cucerit Aragones ca antrenor: Euro 2008 a fost cel mai important; 5 trofee ca jucător, inclusiv 3 titluri de campion al Spaniei cu Atletico Madrid
9 cluburi a antrenat în întreaga carieră (35 de ani): la Atletico Madrid a fost de 4 ori
4 ani a pregătit Luis Aragones "naţionala" Spaniei, între 2004 şi 2008
3 români au lucrat cu Luis Aragones: Ilie Dumitrescu (FC Sevilla), Cosmin Contra şi Cătălin Munteanu (ambii la Atletico Madrid)
Fotbalul spaniol îl plînge pe Don Luis
- "Îţi mulţumesc pentru tot ceea ce ne-ai învăţat, pentru tot ceea ce ne-ai dat. Adio, Mister!" (Andres Iniesta, mijlocaş Barcelona, campion european în 2008)
- "Luis e responsabil pentru ce sînt ca fotbalist şi ca om. El ne-a arătat drumul spre glorie" (Sergio Ramos, fundaş Real, campion european în 2008)
- "Nu te vom uita niciodată, Mister! Spania a cîştigat şi continuă să cîştige datorită ideilor sale. Una dintre cele mai influente persoane întîlnite, fotbalul trebuie să-i fie recunoscător" (Iker Casillas, portar Real, campion european în 2008)
- "Un om extraordinar, un înţelept, un geniu. A fost o onoare să fiu «unul dintre ai tăi». Odihneşte-te în pace!" (Pepe Reina, portar Napoli, campion european în 2008)
CV ARAGONES
Data naşterii - 28 iulie 1938 (Hortaleza, Madrid)
Data decesului - 1 februarie 2014 (Madrid)
Cluburi ca jucător - Getafe, Real Madrid, Oviedo, Betis Sevilla, Atletico Madrid
Cluburi ca antrenor - Atletico, Betis, Barcelona, Espanyol, FC Sevilla, Valencia, Oviedo, Mallorca, Fenerbahce
Trofee ca jucător - Atletico: 3 titluri în Primera (1966, 1970, 1973), Copa del Generalisimo (1965, 1972)
Trofee ca antrenor - Spania: Euro (2008); Atletico: 1 titlu (1977), 1 Cupă Intercontinentală (1974), 3 Cupe ale Spaniei (1976, 1985, 1992), Supercupa Spaniei (1985); Barcelona: 1 Cupă a Spaniei (1988)
