Articol de Theodor Jumătate - Publicat luni, 07 mai 2012 00:00 / Actualizat duminica, 06 mai 2012 19:06
Apărătorul lui Glasgow Rangers nu poate comenta finala de la Bucureşti fără o tristă întoarcere în trecut. Dar de-abia aşteaptă "momentul istoric pentru fotbalul românesc".
27 aprilie 2006. O zi pe care Dorin Goian nu o va uita. Nu poate. Îi bîntuie somnul, îi apasă enervant sufletul în fiecare clipă de atunci. Putea fi finala lui de Cupă UEFA. Finala Stelei în faţa Sevillei. Dar n-a fost. Fericiţi au fost doar Maccarone, McClaren şi Middlesbrough. Ei au jucat ultimul act de la Eindhoven, după 0-1 şi 4-2 în semifinale cu steliştii.
Acum, şase ani mai tîrziu, cînd sprintăm spre finala Europa League, prima organizată de Bucureşti, apărătorul în vîrstă de 31 de ani ajuns la Glasgow Rangers se bucură pentru fotbalul nostru, dar nu reuşeşte să îşi ascundă tristeţea pentru finala ratată în 2006. De el şi de roş-albaştri.
"A fost şansa unei generaţii"
- Salut, Dorin! Ne apropiem de finala...
- Ah, finala... Ce bucurie pentru unii şi ce amintiri am eu...
- Încă te mai supără 27 aprilie 2006?
- Tot timpul o să mă gîndeasc la acea finală ratată. Şi nu doar eu, toată generaţia de atunci. E finala care ne va bîntui o viaţă! A fost şansa carierei noastre şi am ratat-o! Şi în somn îmi reapar secvenţe de la Middlesbrough. Putea fi aşa frumos şi s-a terminat aşa urît! Îmi aduc aminte că, la sfîrşit, în vestiar, plîngeam toţi ca nişte copii. Era prea tîrziu pentru regrete.
"Ne-au călcat în picioare"
- Aţi avut 3-0 cu Middlesbrough scor general la un moment dat...
- Da... Cu o echipă britanică în faţă nici o diferenţă nu e suficientă.
- Tu ai dat al doilea gol pe Riverside.
- Şi? La ce ne-a folosit? La nimic!
- Totuşi, cum a fost posibil? Jucaţi în acele clipe mai bine decît ei.
- Sincer, mi-a fost frică de golul doi al lor. Apoi, ne-au pus sub o presiune enormă, ne-au sufocat, ne-au călcat în picioare. Dintr-o dată, la Middlesbrough nu mai eram lucizi, nu mai puteam comunica, nici nu ne mai auzeam din cauza zgomotului infernal de pe stadion. Am căzut, am cedat. Am pierdut o ocazie poate unică. Pentru acea echipă, sigur!
"Un moment istoric pentru fotbalul românesc"
- Să revenim în 2012. Cum va fi Bucureştiul asediat de 30.000 de spanioli?
- Oricum era agitat, va fi şi mai şi! O frumoasă nebunie, cum e la fiecare finală. E extraordinar că România poate să organizeze o finală de Europa League. Este un moment istoric pentru fotbalul nostru. Cine va avea şansa de a vedea pe viu acest meci va rămîne cu un suvenir fantastic.
- Ce zici de finala Atletico - Athletic?
- Ştiu ambele echipe. Athletic Bilbao parcă joacă mai frumos, dar îmi place şi Atletico, mai ales de cînd a venit Simeone antrenor, în ianuarie 2012. Are 11 victorii consecutive în Europa League, nu? Da, aşa e.
"Va fi 2-1 pentru Atletico"
- Ţii cu cineva?
- Nu ţin cu nimeni. O să mă uit la finală ca la un superb spectacol.
- Totuşi, trebuie să ai o favorită.
- Să zicem, Atletico. Să cîştige pentru Falcao, golgeterul lor fenomenal, şi pentru Simeone.
- Un scor?
- 2-1 pentru Atletico.
"Tot timpul o să mă gîndesc la acea finală ratată. Şi nu doar eu, toată generaţia de atunci. A fost şansa carierei noastre şi am ratat-o!" (Dorin Goian)
"La Middlesbrough nu mai eram lucizi, nu mai puteam comunica, nici nu ne mai auzeam din cauza zgomotului infernal de pe stadion" (Dorin Goian)
"Este un moment istoric pentru fotbalul nostru. Cine va avea şansa de a vedea pe viu acest meci va rămîne cu un suvenir fantastic" (Dorin Goian)
Ce susține MM Stoica că face săptămânal pentru suporterul pe care l-a pocnit: „Cumva am reparat-o”
