)
Articol de Ovidiu Ioanițoaia - Publicat luni, 17 octombrie 2022 11:25 / Actualizat luni, 17 octombrie 2022 18:44
Se anticipa, ca și anul trecut, o luptă la titlu între CFR, FCSB și Universitatea Craiova, ocupantele podiumului ediției precedente. Nu puțini sesizează însă o schimbare de peisaj, în sensul în care FCSB și Craiova, în special prima, nu-și regăsesc cadența și nu mai par capabile să tragă la campionat. Nu m-aș grăbi să le scot din cărți pe cele două. Aș împărtăși însă și eu ideea că, grație experienței lotului și stilului lui Dan Petrescu, tot CFR Cluj trebuie socotită favorita numărul 1.
Când se referă la un tablou schimbat, comentatorii au în vedere ascensiunea Farului și a Rapidului, echipele momentului. Situate pe locurile 1 și 2 după ce-au disputat câte 14 meciuri. Adevărat, CFR (locul 3) și FCSB (7) au câte două restanțe, dar asta nu anulează afirmația de mai sus. Zică cine ce-o vrea, Farul și Rapid constituie marile surprize plăcute ale acestei toamne. În opinia mea, urmate de Hermannstadt.
Întrucât trupa lui Gică Hagi este foarte tânără, dovadă că a învins-o sâmbătă pe U Cluj aliniind doi jucători de 20 de ani (Munteanu, Pitu), doi de 19 (Sârbu, Grameni) și, intrați pe parcurs, doi de 16 (Borza, Sali), unii au privit succesul ei ca pe un foc de paie.
Gluma însă se îngroașă și iat-o pe Farul distanțată de Rapid la 5 puncte în fruntea ierarhiei. Ba și unica din 16 cu un singur eșec, cu 5 victorii consecutive și cu cel mai productiv atac, 27 de goluri marcate! Să fiți de acord cu mine că un asemenea bilanț, inclusiv de etapă, nu poate însemna un foc de paie.
Diplomat, Hagi refuză să vorbească deschis despre titlu. Amână discuția până după ce Farul le va întâlni pe Rapid și pe FCU Craiova. „Abia atunci ne veți putea lua în calcule”, a declarat el. Modest ca de obicei, fără să se hazardeze, dar și, de citit printre rânduri, decis să nu scape prilejul de a reedita triumful realizat cu Viitorul în 2017. Nu vorbește despre titlu, dar fără îndoială că se gândește la el. Îl îndeamnă și conjunctura favorabilă.
Nu mai înșir meritele lui Gică. Sunt arhicunoscute, el recomandându-se ca antrenorul și părintele ce-i crește pe puștii amintiți. Care le dezvoltă personalitatea și alege atent când să-i titularizeze. Nici prea devreme, nici prea târziu. Evident, nu-i iese mereu, dar de cele mai multe ori, da.
Tot Hagi e cel ce „repară” jucători, îi readuce la linia de plutire. Așa a reușit, ca să dau un ultim exemplu, cu Denis Alibec, pe care l-a „reinventat”. Altfel cum să ne explicăm că acesta, ce părea ajuns la capătul drumului, și-a recăpătat pofta de fotbal? Și cum de impresionează el în tricoul Farului, nu și în cel al naționalei?
Și totuși, sfidând realitatea, unii continuă să-l conteste pe Hagi. Imputându-i că băieții lui, odată plecați din Constanța, nu mai conving. Se rătăcesc, se pierd. Observație corectă. Dar nu cumva cauza din care cei vizați dispar în anonimat se leagă de faptul că Gică Hagi nu mai e lângă ei să-i ajute?
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
