Articol de Valentin Damian - Publicat luni, 25 ianuarie 2010 00:00
Din raţiuni eco şi de reducere a consumului de carburanţi, maşinile cu tehnologie hibridă şi cele electrice se înmulţesc. Şi nu sînt deloc ieftine
Ameninţarea încălzirii globale, înăsprirea constantă a normelor de poluare şi scăderea resurselor de petrol i-au determinat pe marii producători de automobile să caute alternative în ceea ce priveşte sistemele de propulsie. Aşa a apărut tehnologia hibridă (combină un motor cu ardere internă, benzină sau motorină, cu unul electric), cea electrică (doar motor electric cu mai multe tipuri de baterii) şi maşinile pe hidrogen, ale căror propulsoare ard "H2" în loc de benzină sau motorină.
Hibridele, la putere
Cel mai apreciat sistem alternativ de propulsie s-a dovedit a fi, de-a lungul timpului, cel hibrid. Primii paşi au fost făcuţi de Ferdinand Porsche în 1901, cînd a proiectat Mixte, o maşină "4x4" cu patru motoare electrice (la fiecare roată cîte unul), un propulsor pe benzină, cu rol de generator, şi un ansamblu de baterii.
Prima maşină hibridă de serie a apărut abia în 1997. Este vorba despre Toyota Prius. Apoi au apărut Honda Insight, Ford Escape Hybrid şi altele. Toyota are deja cele mai avansate tehnologii în materie de hibrid. Prius-ul, de pildă, este catalogat drept "full hybrid", putînd funcţiona şi numai în modul electric. Honda Insight nu-şi permite acest "lux", propulsorul pe benzină fiind activat la cea mai mică apăsare a acceleraţiei.
Cum funcţionează?
Maşinile hibride combină un motor convenţional, cu unul electric, "secretul" fiind o baterie specială. Ambele agregate au dublurol, de "tracţiune" şi de generator de curent. Cînd nu e folosit la mers, propulsorul clasic încarcă bateria sau stă cuminte, oprit. Iar cel electric e folosit şi el ca generator, în timpul decelerărilor sau al frînărilor. Practic, energia se recuperează la frînare şi se transformă în curent electric care se stochează în baterii.
Dacă se pleacă uşor de pe loc şi bateria e încărcată, "full hybrid"-ele, adică Toyota Prius, accelerează lin, nu consumă benzină şi nu scot gram de CO2, pînă la 45 km/h . Dacă se porneşte însă mai tare sau se rulează la viteze superioare, intră în scenă şi motorul convenţional, iar performanţele celor două agregate se adună. Dar şi în acest caz consumul este optimizat de numeroşi senzori şi de cutia de viteze cu variaţie continuă, astfel încît se obţin valori net inferioare automobilelor obişnuite, fie ele şi diesel.
65% dintre românii care şi-au cumpărat Lexus în 2009 au optat pentru un model hibrid
45 km/h este viteza pe care o poate atinge Toyota Prius pe baterii. Autonomia e însă de numai 2 km
Maşini electrice
Maşinile electrice sînt o soluţie mai "curată" decît hibridele, nefiind ajutate de motoare pe benzină sau diesel. Dependenţa de o sursă de curent, autonomia redusă şi bateriile scumpe le fac însă mai puţin căutate. Dar se fac progrese. Tesla Motors a spart gheaţa cu modelul Roadster, prima maşină sport electrică cu o autonomie de aproape 500 km. Mai mult, graţie propulsorului electric de 248 CP, alimentat de o baterie litiu-ion specială, Tesla Roadster face suta în numai 3,7 secunde şi este limitată la 201 km/h. Încărcarea acumulatorului durează 3,5 ore! Un alt constructor care a făcut paşi importanţi în direcţia maşinilor electrice este Mitsubishi. Modelul MiEV a primit deja botezul asfaltului (viteza maximă de 130 km/h şi autonomia de 160 km).
"Pompa", la priză
Obligatoriu, clientul trebuie să aibă acces la o sursă de curent. Este singura variantă pentru ca bateria cu dimensiuni generoase să poată fi încărcată. Autonomia variază în funcţie de maşină, ajungîndu-se şi la 500 de kilometri. În marile capitale ale lumii, autorităţile intenţionează să monteze "prize" pe străzi sau la benzinării.
Surpriză de la Renault
Renault le pregăteşte o surpriză clienţilor români. Primele maşini electrice ale producătorului francez vor apărea pe piaţă din 2011, cap de listă fiind Fluence ZE, care va fi lansată în al doilea semestru. După Fluence vor urma Kangoo Zee, Twizy şi Zoe (2012).
Din raţiuni eco şi de reducere a consumului de carburanţi, maşinile cu tehnologie hibridă şi cele electrice se înmulţesc. Şi nu sînt deloc ieftine
Ameninţarea încălzirii globale, înăsprirea constantă a normelor de poluare şi scăderea resurselor de petrol i-au determinat pe marii producători de automobile să caute alternative în ceea ce priveşte sistemele de propulsie. Aşa a apărut tehnologia hibridă (combină un motor cu ardere internă, benzină sau motorină, cu unul electric), cea electrică (doar motor electric cu mai multe tipuri de baterii) şi maşinile pe hidrogen, ale căror propulsoare ard "H2" în loc de benzină sau motorină.
Hibridele, la putere
Cel mai apreciat sistem alternativ de propulsie s-a dovedit a fi, de-a lungul timpului, cel hibrid. Primii paşi au fost făcuţi de Ferdinand Porsche în 1901, cînd a proiectat Mixte, o maşină "4x4" cu patru motoare electrice (la fiecare roată cîte unul), un propulsor pe benzină, cu rol de generator, şi un ansamblu de baterii.
Prima maşină hibridă de serie a apărut abia în 1997. Este vorba despre Toyota Prius. Apoi au apărut Honda Insight, Ford Escape Hybrid şi altele. Toyota are deja cele mai avansate tehnologii în materie de hibrid. Prius-ul, de pildă, este catalogat drept "full hybrid", putînd funcţiona şi numai în modul electric. Honda Insight nu-şi permite acest "lux", propulsorul pe benzină fiind activat la cea mai mică apăsare a acceleraţiei.
Cum funcţionează?
Maşinile hibride combină un motor convenţional, cu unul electric, "secretul" fiind o baterie specială. Ambele agregate au dublurol, de "tracţiune" şi de generator de curent. Cînd nu e folosit la mers, propulsorul clasic încarcă bateria sau stă cuminte, oprit. Iar cel electric e folosit şi el ca generator, în timpul decelerărilor sau al frînărilor. Practic, energia se recuperează la frînare şi se transformă în curent electric care se stochează în baterii.
Dacă se pleacă uşor de pe loc şi bateria e încărcată, "full hybrid"-ele, adică Toyota Prius, accelerează lin, nu consumă benzină şi nu scot gram de CO2, pînă la 45 km/h . Dacă se porneşte însă mai tare sau se rulează la viteze superioare, intră în scenă şi motorul convenţional, iar performanţele celor două agregate se adună. Dar şi în acest caz consumul este optimizat de numeroşi senzori şi de cutia de viteze cu variaţie continuă, astfel încît se obţin valori net inferioare automobilelor obişnuite, fie ele şi diesel.
65% dintre românii care şi-au cumpărat Lexus în 2009 au optat pentru un model hibrid
45 km/h este viteza pe care o poate atinge Toyota Prius pe baterii. Autonomia e însă de numai 2 km
Maşini electrice
Maşinile electrice sînt o soluţie mai "curată" decît hibridele, nefiind ajutate de motoare pe benzină sau diesel. Dependenţa de o sursă de curent, autonomia redusă şi bateriile scumpe le fac însă mai puţin căutate. Dar se fac progrese. Tesla Motors a spart gheaţa cu modelul Roadster, prima maşină sport electrică cu o autonomie de aproape 500 km. Mai mult, graţie propulsorului electric de 248 CP, alimentat de o baterie litiu-ion specială, Tesla Roadster face suta în numai 3,7 secunde şi este limitată la 201 km/h. Încărcarea acumulatorului durează 3,5 ore! Un alt constructor care a făcut paşi importanţi în direcţia maşinilor electrice este Mitsubishi. Modelul MiEV a primit deja botezul asfaltului (viteza maximă de 130 km/h şi autonomia de 160 km).
"Pompa", la priză
Obligatoriu, clientul trebuie să aibă acces la o sursă de curent. Este singura variantă pentru ca bateria cu dimensiuni generoase să poată fi încărcată. Autonomia variază în funcţie de maşină, ajungîndu-se şi la 500 de kilometri. În marile capitale ale lumii, autorităţile intenţionează să monteze "prize" pe străzi sau la benzinării.
Surpriză de la Renault
Renault le pregăteşte o surpriză clienţilor români. Primele maşini electrice ale producătorului francez vor apărea pe piaţă din 2011, cap de listă fiind Fluence ZE, care va fi lansată în al doilea semestru. După Fluence vor urma Kangoo Zee, Twizy şi Zoe (2012).
