Retro GSP Cornel Dinu #75. Zece citate memorabile despre Misterul fotbalului românesc: „Ar fi putut juca oricând la marele Ajax!” + „Spumos, spontan, are un nemaipomenit simț al replicii”

Amintirea durerosului 2-5 de la Kosice sau a uluitorului 4-5 cu Foresta au rămas în memoria colectivă mai puternic imprimate decât titlurile sau cupele cucerite cu Dinamo.

Astăzi, de ziua marelui dinamovist, Gazeta a ales să vă ofere zece citate remarcabile despre sportivul și omul Cornel Dinu. Cum acesta a fost/este în egală măsură adulat și antipatizat, șase dintre citate sunt pro Mister, trei sunt contra, iar unul îi aparține chiar sărbătoritului, care se analiza în 1982 prin comparație cu selecționerul de atunci, Mircea Lucescu.

PRO DINU

Ioan Chirilă, Fotbal, 10 noiembrie 1971:

"Cornel Dinu, jucătorul grav, care nu zâmbește niciodată și poate tocmai de aceea nu tremură în fața nimănui, chiar dacă are de înfruntat un stadion întreg. Pentru el, fotbalul n-a fost niciodată doar un joc"

Ștefan Covaci, Fotbal, 29 martie 1972:

"Cornel Dinu ar fi putut juca oricând la marele Ajax! De ce? E singurul jucător român care are spiritul fotbalului total"

Valentin Stănescu, Fotbal, 7 februarie 1973:

"Inepuizabilul Dinu ar trebui să fie exemplu pentru toți jucătorii. Ştiţi ce le-am spus într-una din seri elevilor mei? «Măi, mânca-v-ar taica, de ce Dinu poate să are terenul, metru cu metru, şi ceilalţi nu? Tot un suflet are şi el, dar mai generos. Poate, uneori, în timpul jocului, şi la Dinu apar semne de oboseală. Numai că el s-a obişnuit să nu se lase învins, ci găseşte, întotdeauna, resursele psihice pentru a învinge obstacolul fizic, acel plumb care se strecoară, pe nesimţite, pe lângă jambiere, până în gheata de fotbal"

Ovidiu Ioanițoaia, Flacăra, 2 septembrie 1983:

"Cornel și-a pus sufletul și încă ceva mai mult în fiecare partidă pe care a disputat-o. A mai și greșit, cine nu greșește într-o viață de om petrecută într-o astfel de vâltoare?!, însă a găsit puterea să ridice mâna sus, sportiv, cinstit. Poate dacă ar fi fost golgheter de elită sau măcar trubadur, de tip Dumitriu II, al driblingurilor fermecătoare, azi, la retragere, ne-am fi îmbulzit la metafore și superlative. Dar posturile pe care a jucat au fost mai ingrate, de unde și meritele lui, ca o consecință logică, mai mari. Acolo, la început la mijlocul terenului, apoi în fața propriului careu, unde fiecare eroare se plătește scump, Dinu a arătat, vreme de 18 ani, o înaltă valoare și, totodată, caracterul unui luptător fără cusur. Dăruit fotbalului cu toată ființa, cu tot cugetul"

Fănuș Neagu, Gazeta Sporturilor, 16 octombrie 2008:

"Chiar dacă Băieşu susţinea că ne-am cunoscut pe trepte la hotel Nord, iar doctorul Conţi Bărbulescu înainta versiunea că la Atlantic, vizavi de CC, eu sunt convins că pe Cornel l-am cunoscut sub o boltă de viță încărcată de struguri. E un prieten desăvârșit. Spumos, spontan, are un nemaipomenit simț al replicii"

Ladislau Bölöni, scrisoare către Dinu, publicată în Gazeta Sporturilor, 2 august 2019:

"În 1970, ca internațional junior din Târnăveni, am sosit la București. Voi - echipa națională - vă pregăteați pentru CM din Mexic. Atunci te-am întâlnit pentru prima dată. Se întâmpla la cantonamentul de la «23 August». Erai printre coechipierii tăi: Dumitrache, Dembrovski, Dobrin, Sătmăreanu, Lucescu... Vai, ce nume! Toți te ascultau. De la vreo 10-15 metri te urmăream și eu. Nu îndrăzneam să mă apropii mai mult.

După un an am devenit adversari, ocazional chiar inamici. Fiecare pentru interesul lui, rânjeam unul la altul. Doamne, ce vremuri frumoase! Primeam de la tine și lecții, și cadouri. «Un bun preot învață o viață întreagă» - spune un proverb. Am încercat să mă folosesc de ambele. Ironia sorții: mai târziu, când am venit la București, tu ai plecat la Tg. Mureș. Cred că în această perioadă am fost cel mai aproape unul de celălalt.

Să nu uit ceva. În tot acest timp, de la campania mexicană până astăzi, te vedeam și te văd în continuare cu o făclie în mână. Vechiule adversar! Vechiule coechipier! Îți doresc ca făclia să strălucească încă mult timp în mâna și în ochii tăi. Este nevoie de ea"

+37 FOTO

CONTRA DINU

Adrian Păunescu, Flacăra, 10 iunie 1972:

"Ce oribil cotonogar ajunge Cornel Dinu, pe cât îmbătrâneste! În meciul cu Steaua, Dinu si-a făcut din nou, în câteva momente, numărul său de împrăștiere a ligamentelor adversarului pe gazon. Nu înţeleg de ce arbitrii se fac a nu vedea jocul dur al acestui dinamovist. Propun ca deschiderea ochilor respectivilor arbitri să se producă prin organizarea unui meci Dinamo - Arbitri, în care primul adversar direct al lui Dinu să fie Aurel Bentu, arbitrul întâlnirii Steaua - Dinamo. Zic primul, pentru că oasele, mai neînvăţate, ale domnului Bentu nu vor rezista mai mult de cinci minute la mângâierile lui Cornel Dinu. Un curs de echitate sportivă n-ar putea fi susţinut decât de cel mai mare cotonogar al campionatului în desfăşurare: Cornel Dinu!"

Eugen Barbu, Flacăra, 17 februarie 1977:

"Cum am mai spus şi altă dată, Sfântul Dinu este un fost jucător mare, un om care ne-a încântat şi care ne mai poate încânta, dacă n-o să mai meargă la Iaşi, ca să se îmbete în ziua meciului şi să fie dus cu trăsura la aeroport şi aruncat în cala avionului ca un balot sau dacă n-o să se mai trateze cu țuicomicină şi n-o să mai fie atât de gălăgios"

Mircea Angelescu, Flacăra, 16 iunie 1993:

"Pe Dinu l-am pus la națională în lipsă de altceva mai bun! Dacă Lucescu ar fi fost liber, am fi optat pentru el. Ce a făcut Dinu la Kosice a fost o tâmpenie totală. Pe Sabău, care era mijlocaș, l-a pus fundaș dreapta. Pe Belodedici, libero, l-a inversat cu Gică Popescu, fundaș central la marcaj, și le-a spus să mai facă cu schimbul! Multe greșeli tactice, greșeli de alcătuire a formației... Colaborarea noastră s-a încheiat cu o notă foarte agresivă a lui Dinu la adresa Federației"

DINU DESPRE DINU

În Flacăra, 7 mai 1982:

"Între mine și Mircea Lucescu nu poate exista un duel. Gândiți atent, obiectiv. De ce aș putea eu să fiu gelos pe Mircea Lucescu?! Sunt deocamdată posesorul celui mai prestigios palmares de jucător al campionatului nostru; sunt maior într-un departament de mare onoare al Ministerului de Interne; am în clubul Dinamo o poziție consolidată și prin abnegația de a apăra 18 ani culorile alb-roșii pe care le iubesc, neputând niciodată să le părăsesc pentru mirajul unor avantaje dubioase și efemere; mă pot descurca foarte bine în destule locuri și după ce voi abandona fotbalul, așa că reveniți cu picioarele pe pământ. Îl știu bine pe Mircică... El poate fi gelos pe mine!"

CIFRE

• 6 titluri de campion a cucerit Mister ca jucător: 1970-1971, '72-'73, '74-'75, '76-'77, '81-'82 și '82-'83. Plus două Cupe ale României, '67-'68 și '81-'82
• 3 trofee de "Fotbalistul anului" în tradiționala Anchetă a Gazetei Sporturilor a obținut Dinu: 1970, 1972, 1974
• 454 de meciuri și 53 de goluri are Procurorul ca jucător în prima divizie
• 67 de selecții a strâns Dinu la prima reprezentativă, pentru care a marcat de 3 ori
• 33 de meciuri a disputat Mister în cupele europene. A înscris 3 goluri
• 5 trofee a cucerit antrenorul Cornel Dinu, toate cu Dinamo: două titluri de campion (2000, 2002) și trei Cupe ale României (2000, 2001, 2003)

EPISOADE RETRO SIMILARE

Dinu aruncă în aer cea mai mare performanță europeană a lui Dinamo: „Problema cu Liverpool a fost că n-am mai putut să umblăm la arbitri! N-a mai fost loc pentru căței”

40 de ani de la ultimul meci din cariera lui Cornel Dinu. Mister visa să revoluționeze fotbalul: „Sper să inventez lucruri noi, poate chiar un alt sistem de joc. Am vorbit deja cu Ferguson"

30 de ani de când Lucescu îl bătea pe Dinu și stabilea patru recorduri într-o zi

50 de ani de la singurul meci în care Cornel Dinu a fost rezervă la Dinamo

46 de ani de la un conflict nuclear între Cornel Dinu și scriitorul Eugen Barbu: „«Sfântul» Dinu se tratează cu țuicomicină, are pe conştiinţă cel puţin doi oameni schilodiţi!”