Articol de Andrei Crăiţoiu, Andrei Petrescu, Andrei Furnigă (video) - Publicat miercuri, 16 august 2023 11:53 / Actualizat miercuri, 16 august 2023 12:15
Dorin Necula (80 de ani) a fost unul dintre marii fotbaliști pe care i-a dat Brașovul și care și-au dedicat întreaga viață echipei locale. A fost vicecampion național la tenis în echipă cu Ion Țiriac, a terminat două facultăți, dar fotbalul a fost marea sa dragoste și dezvăluie cât câștiga lunar.
- Domnule Necula, ați avut avantaje ca fotbalist?
- La facultate ne cunoștea toată lumea. Ne mai chema decanul că ne exmatriculează, că aveam multe absențe nemotivate. Unii aveau 18-20 de absențe, eu aveam 80-100. Decanul Costea ne ajuta, Dumnezeu să-l ierte! Am avut colegi buni, altfel ar fi fost greu. Nu era ușor să fii primul în sport, primul în producție, cum se zicea pe vremuri.
- Ce alte privilegii ați avut?
- Aveam privilegii la restaurant. Ha, ha, ha! Deschideam, în general, ușile mai ușor. Bine, nu prea aveai unde să le deschizi. Ne știa lumea atunci. Dacă mergeai la Cluj aveai facultate, dacă mergeai la Dinamo sau Steaua aveai grad, veneai la Brașov erai maestru și primeai apartament. Se știau astea. Câți studenți au ieșit pe bune la Cluj? Astea erau privilegiile.
- Plus că aveați privilegiul străinătății.
- Fără discuție! Plus că mai aveam și noi un bănuț. Nici nu mă feresc. 1.200 de lei era indemnizația, mai aveam 800 de lei de la uzină. Apoi mai luam câte o primă la victorie 1.000 - 1.500 sau la egal 500. Deci noi aveam o mie de euro pe lună. Nu cum au ăștia azi câte 30.000 de euro, Doamne Dumnezeule! Și nu știu să stea pe teren. Sunt cazuri multe, din păcate.
- Pe vremea dumneavoastră, ca să scape din sărăcie, copiii mergeau la fotbal, la sport.
- Atunci nu aveai televizoare, internet. Jucai doar fotbal și făceai școală. Acum sunt alte ispite. Pe vremea mea piticii jucau înaintea meciurilor celor mari. Tribune pline, lumea te aplauda, aveam finale la școli. Ce meciuri, ce finale... Aveam și noi antrenamente, dar nu ca acum.
- La ce vă referiți?
- Păi, noi nu fugeam cum fug ăștia în minutul 90. Niciodată! Jucam duminică, luni eram acasă, marți o miuță, miercuri un antrenament mai puternic, joi amical și două zile pauză. Nu făceam noi două antrenamente pe zi niciodată. Atunci era un sistem clar 3-2-5. Extremă dreaptă, driblezi fundașul, rămâi singur cu portarul. Acum driblezi fundașul și mai vin cinci peste tine. Mai bine nu-l mai driblezi, dai mingea înapoi. Ha,ha,ha!
Citește și:
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
