Articol de GSP - Publicat marti, 01 februarie 2022 19:04 / Actualizat marti, 01 februarie 2022 20:07
Justin Ștefan, secretarul general al Ligii Profesioniste de Fotbal, reacționează după articolul publicat ieri în GSP: „LPF s-a apucat de politică externă, deși FIFA și UEFA interzic asta. Biroul Ligii, folosit pentru a analiza ce face Duma de Stat a Rusiei!”.
- CONTEXT: GSP a scris ieri despre noua activitate a lui Justin Ștefan (Articolul integral AICI) . Deși FIFA și UEFA interzic imixtiunea politică în fotbal, secretarul general al forului care organizează Liga 1 și-a făcut un site pe care scrie editoriale în care abordează temele actuale din politica internațională, în frunte cu iminentul război dintre Rusia și Ucraina.
Justin Ștefan, secretar general LPF, este unul dintre cei mai bine plătiți oameni din fotbalul românesc (DETALII)! În ultima vreme el însă pare mai preocupat de politică decât de fotbal. Într-o intervenție de azi, Ștefan insistă că publicarea unor opinii politice nu încalcă neutralitatea LPF si sugerează, printre altele, că scrie pe noul său site pentru că se simte dator să ofere publicului o presă mai bună :)
Drept la replică | Justin Ștefan: „Vreau să vă explic ce înseamnă neutralitatea politică în sport”
„Prolog: România anului 2022 este un stat în care, din fericire, funcționează încă democrația. Constituția țării prevede la articolul 29 alin. (1) că „Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale”.
De asemenea, articolul 30 stabilește că libertatea de exprimare este un drept fundamental, alin. (1) precizând că „Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile”.
Astăzi vreau sa vă explic ce înseamnă neutralitatea politică în sport.
Să luăm câteva exemple:
- guvernul statului X solicită echipei Y să nu participe la o competiție sportivă organizată în statul Z
- refuzul statului X de a elibera viză sportivului Y pentru a participa la o competiție sportivă în statul Z
- refuzul organizatorului unei competiții sportive din statul X de a expune steagul statului Y sau de a cânta imnul național al acestuia la festivitatea de premiere
- sportivul X este tratat în mod discriminatoriu de către o federație sportivă națională deoarece provine din statul Y, refuzându-i-se legitimarea la un club din țara respectivă
- interferența guvernului din statul X în administrarea și procesul decizional ale unei federații sportive naționale din statul respectiv
- președintele unei federații sportivei din statul X ocupă o poziție importantă în guvernul țării respective.
Dar să vedem un caz concret în care s-a discutat chestiunea neutralității politice în fotbal. Autoritățile locale ale orașului München au solicitat UEFA permisiunea de a lumina stadionul de fotbal în culorile curcubeului cu ocazia disputării jocului de la EURO 2020 dintre selecționatele Germaniei și Ungariei.
Forul fotbalistic european a respins solicitarea de luminare a stadionului pentru susținerea drepturilor LGBT, precizând că este o organizație neutra din punct de vedere politic și religios. UEFA a motivat această decizie arătând că solicitarea venită din partea autorităților locale are caracter politic, fiind legată de prezența echipei naționale a Ungariei în stadion pentru disputarea acelui joc. Toate exemplele de mai sus au un element comun: instrumentalizare politică a sportului, deturnarea acestui fenomen și punerea lui în serviciul politicului.
Într-un alt caz, fotbalistul lui Arsenal, Héctor Bellerín, a postat un tweet în perioada alegerilor generale din Marea Britanie, desfășurate în 2019, cu conținutul „#FuckBoris”, manifestându-și astfel opoziția față de premierul Boris Johnson. Acest gest nu a determinat intervenția clubului englez, a federației sau a ligii, fiind vorba despre exprimarea, în mod liber, a unei opțiuni politice personale.
Cu rândurile de mai sus, le răspund și jurnaliștilor de la GSP, care într-un articol publicat ieri pe site-ul GSP, au încercat, cu rea-intenție, să sugereze că implicarea mea în acționariatul firmei care deține site-ul de știri externe www.politicaexterna.ro sau formularea publică a unor opinii personale, legate de anumite evenimente internaționale, ar dovedi existența unor influențe politice sau ar afecta neutralitatea politică a LPF.
Și pentru că îmi place să îmi argumentez pozițiile exprimate cu exemple, le voi oferi distinșilor jurnaliști de la GSP trei situații fictive în care ar putea să afirme, într-adevăr, că neutralitatea politică a ligii ar fi afectată:
- LPF ar refuza legitimarea unui fotbalist din Rusia la un club din Liga I ca formă de protest împotriva masării trupelor rusești la granița cu Ucraina
- LPF ar publica pe site-ul oficial o declarație de susținere a independenței republicilor separatiste Abhazia și Osetia din Georgia
- LPF ar solicita boicotarea de către echipele românești a unei competiții amicale la care participă și echipe din China.
Subliniez încă o dată că exemplele de mai sus sunt fictive și au fost formulate pentru a-i ajuta pe jurnaliștii GSP să facă distincție între încălcarea neutralității politice a Ligii și exercitarea dreptului meu la liberă exprimare. Oricum, am rămas surprins să aflu că ar exista ingerințe politice sau că LPF nu ar mai fi neutră politic doar pentru că am ales să discut și despre ce se întâmplă pe glob din punct de vedere istoric, social, militar, cultural, politic sau economic.
Ori despre o criză care privește securitatea țării noastre și ar trebui să ne intereseze pe toți. Vorbesc și scriu despre ce îmi place. E o șansă pe care mi-a oferit-o democrația și sunt trist când anumiți jurnaliști încearcă să creeze un subiect cu scopul de a mă discredita, de a dezinforma și de a crea confuzie în rândul cititorilor onești. (...)
De altfel, situația actuală a presei m-a determinat să înființez site-ul www.politicaexterna.ro, cu intentia de a oferi publicului, ca alternativă, o platformà independentà de știri și opinii în politica externă, cu rol informativ și educativ. Probabil câ dacă voi scrie despre filme sau despre muzică, LPF va deveni Liga Profesionistă de Film sau de Muzică. Iar dacă voi spune că sunt creștin ortodox și îmi place să merg la biserică ori voi face o analiză a impactului bisericii în politica externă a României, voi fi acuzat că am încălcat neutralitatea religioasă a Ligii. (…)
PS: Am folosit biroul de la LPF deoarece la momentul intervenției televizate eram deja la muncă. Îi invit pe cei trei ziariști să îmi facă o vizită la birou, în orice zi, unde mă vor găsi chiar și după ora 19. Poate e surprinzător pentru ei, dar stau zilnic la birou mai mult de 8h. Ah, și era să uit: salariul meu la LPF nu este de 20.000 de euro. Este mai mic”, a scris Justin Ștefan pe Facebook.
Avancronică video pentru Universitatea Craiova - CFR Cluj:
Vezi și:
Îl atrage o posibilă revenire la FCSB: „M-aş întoarce, chiar dacă Gigi Becali «mi-a dat viteză»”
