Articol de Remus Răureanu - Publicat sambata, 21 aprilie 2012 00:00 / Actualizat vineri, 20 aprilie 2012 23:13
Steliştii au simţit şansele de titlu, o performanţă nemaivăzută de aproape şase ani, şi s-au comportat aşa cum au mai făcut-o, în perioada asta, doar la meciurile tari din Ligă.
Steaua de locurile 4-6, aşa cum a fost ea în istoria recentă, e o echipă obişnuită. Pe cînd Steaua campioană sau cu şanse, măcar cu vise, pentru titlu devine un club cu adevărat special, datorită suporterilor lui. Vasluiul a avut de înfruntat aseară, pentru prima oară de la promovarea lui în Liga 1, echipa cu spirit de cea-mai-iubită-din-România, formaţia de a cărei priză la public se miră toţi antrenorii şi jucătorii străini care ajung în Liga 1.
"De ce naiba tremuraţi toţi în vestiar cînd jucăm cu ăştia?", s-a enervat Wesley pe ai lui după 0-0 în tur, în Moldova. Brazilianul a putut să simtă aseară experienţa de a juca pe Ghencea reataşată de echipă şi de Tatu, şi de Stoichiţă. Lumea a uitat de cifrele proaste ale micuţului sud-american şi l-a aplaudat între reprizele în care a scandat "Steaua, victorieee!".
Senzaţia de galerie tare în stilul cum doar în estul Europei există, la Bucureşti şi la Belgrad, a fost susţinută şi de crainicul Gabi Safta, care se poartă ca un MC de la o petrecere, şi de miile de oameni ţopăind, suporteri care se trezesc dimineaţa cu dureri de picioare, la fel ca Bourceanu. Oamenii s-au bucurat şi de o contră a lui Chiricheş, şi de cîte o fază fixă nu prea periculoasă. Nimeni nu vrea neapărat tiki-taka şi vitezişti. Se mulţumesc toţi să vadă doar că echipa lor mai speră să mai cîştige un trofeu.
Ce înseamnă cele două cuvinte strigate de Cristi Chivu, imediat după Inter - Como