Articol de Alexandru Stanciu - Publicat sambata, 17 ianuarie 2026, 09:54 / Actualizat sambata, 17 ianuarie 2026 10:21
Marin Dodu, fost patron al Progresului București, a câștigat procesul prin care statul român a încercat să-l scoată personal responsabil pentru falimentul clubului de tradiție, fondat în 1944.
Declinul clubului a început odată cu retrogradarea în Liga 2 din 2007, iar echipa s-a retras din campionat în sezonul 2008-2009 din cauza datoriilor.
Tribunalul București a decis că Marin Dodu nu poate fi obligat să achite suma de aproximativ 1,7 milioane de euro, datoria înregistrată de către Fotbal Club București SA către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, prin Administrația Sector 5 a Finanțelor Publice.
Marin Dodu a câștigat procesul cu statul român privind falimentul clubului Progresul București
Motivarea deciziei pronunțate pe data de 26 noiembrie 2025 a fost publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvență din 14 ianuarie 2026.
Marin Dodu a fost acuzat de autoritățile fiscale că în calitate de fost conducător al clubului ar fi contribuit la falimentul Progresului.
Judecătorii au ajuns la concluzia că statul nu a reușit să demonstreze faptul că Marin Dodu ar fi acționat în interes personal sau că ar fi luat decizii care să ducă în mod direct și intenționat la falimentul clubului.
Progresul a intrat în insolvență în 2009, iar în 2010 a fost declarat falimentar, lăsând în urmă datorii importante, în special către stat. La momentul intrării în insolvență, Marin Dodu, prin firma Dodu Gaz Service SRL, deținea 81,725% din acțiunile clubului.
Bogdan Tohăneanu avea un procent de 17,4625% din acțiuni, iar Constantin Iacov deținea 1,2625%.
În acel timp, clubul a fost evacuat din complexul Cotroceni din cauza datoriilor către Banca Națională a României, deținătoarea bazei sportive și a stadionului pe care juca Progresul.
În luna septembrie a anului 2025, lichidatorul judiciar a solicitat instanței încheierea procedurii de faliment și a întocmit situașia financiară finală, care arată că masa credală neacoperită se ridică la aproximativ 2,7 milioane de euro. Pe lângă ANAF, care deține cea mai mare creanță, ceilalți doi creditori semnificativi sunt BNR, cu o sumă de 2.945.813 lei, și Constantin Iacov, fost acționar, al clubului, cu 1.167.190,40 lei.
Progresul București a fost fondat în 1944, iar de-a lungul timpului a avut mai multe denumiri:
1944-1948: BNR București
1949-1952: Spartac Banca RPR
1953: Spartac Finanțe Bănci
1954-1957: Progresul Finanțe Bănci
1958-1977: Progresul București
1978-1988: Progresul Vulcan București
1988-1989: Progresul Energia București
1989-1991: Progresul Șoimii IMUC
1991-1994: Progresul București
1994: F.C. Național București
2007: Progresul București
10% din cetățeni au părăsit țara și au umplut o sală la peste 1000 km distanță!
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
