Articol de GSP - Publicat marti, 12 martie 2019 08:34
Jocul Stelei o bibliotecă pestriță. Lecturi serioase și Osho. Teja a părut în prima repriză elevul prins cu lecția neînvățată din sceneta „Castravetele”. Dacă întrebă profesorul despre ferigă? Ferigă? Eu o să iau zece cu „castravetele”.
Rombului desenat la mijloc de către Hagi, cu fiul său așezat în vârf, Filip și Nedelcu nu i-au găsit cheița. Dar să fim sinceri, orice formă geometrică ar fi încurcat echipa prima repriză. Gol Calcan după ce Hagi jr. scapă între Filip și Nedelcu și pasează pe bulevard, nu culoar, ocazie mare Drăguș, blocat de Pufi, după ce Nedelcu pierde mingea în no man's land.
La finalul primei reprize, Steaua a părut un hoț de runde. Golul și bara lui Coman au creat impresia că meritam un avantaj. Dar golul Viitorului și ratările lui Drăguș arătau mai degrabă un 2-3 pt Viitorul.
Pauza a adus mult-vorbitul 4-1-4-1. Și a existat o singură echipă... vreo zece minute. Patru ocazii mari, părea o luptă Steaua contra Cojocaru la care Ianis și ceilalți asistau. Dar Hagi e antrenor și a știut cum să pună zahăr în benzină, gripând motorul steliștilor. Intră Artean, Vână e mutat în zona lui Filip, se aduc mușchi pentru a proteja fragilul avantaj și 25 de minute Steaua nu mai are nicio ocazie.
Desigur că în repriza a doua raportul ocaziilor a fost dezechilibrat în favoarea roș-albaștrilor, Gnohere a avut grijă de asta, poate rezultat nedrept, dar rămâne senzația că cele mai bune ouă nu fac cea mai bună omletă. Și se furișează ca o umbră o întrebare... dacă, după 15 ani consecutivi, nu vom juca la vară în Europa ?
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
