Articol de GSP - Publicat marti, 05 noiembrie 2013 00:00 / Actualizat vineri, 29 noiembrie 2013 15:49
Preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, a acordat un interviu amplu postului de televiziune GSP TV, în care a abordat mai multe teme de interes imediat pentru fotbalul românesc, printre ele fiind şi finanţarea grupelor de juniori.
Dumitru Dragomir a discutat însufleţit despre exodul tinerilor, cei care aleg centre de pregătire din străinătate, în condiţiile în care grupele de copii şi juniori sînt subfinanţate sau nu beneficiază de nici o formă de infrastructură. Preşedintele LPF a propus şi o soluţie, iar GSP a preluat subiectul şi propune o dezbatere.
Dumitru Dragomir: "Statul să dea bani pentru centre de copii!"
"Ştiaţi că în centrele de copii şi juniori din Ungaria sînt peste 1.000 de copii români? Aceasta este dezastrul acestei ţări. Mă simt umilit pentru că mă zbat de ani de zile să facem şi noi centre de copii şi juniori pe zone geografice subvenţionate direct de la bugetul statului, pentru că eu dau la bugetul statului peste 7 milioane jumătate numai din drepturi TV, plus aproape un milion de aici. Dacă punem la socoteală şi Federaţia Română de Fotbal, dăm împreună peste 12 milioane de euro!".
Acestea sînt declaraţiile lui Dumitru Dragomir, care consideră că responsabilitatea centrelor de copi ar trebui să revină unei strategii naţionale, nu numai cluburilor profesioniste. Mai precis, Dragomir cere reinvestirea taxelor prelevate de la principalele instituţii ale statului în fotbalul juvenil, considerînd că statul român nu face destul această parte a sportului. Însă un studiu de amploare al Gazetei Sporturilor dă cu totul altă cifră.
Fără stat, nu am avea fotbal românesc
Într-o analiză semnată de Remus Răureanu, în luna iulie, reporterul GSP ajunge la nişte concluzii spectaculoase. 75% dintre cluburile din primele două ligi sînt întreţinute din bani publici. Statul pompează bani în 75 la sută dintre cluburi. Pandurii a luat cel mai mult, toate cele patru nou-promovate în Liga 1 au fost alimentate din primării, din consilii locale şi judeţene. Liga a doua e aproape integral o competiţie a autorităţilor locale. Mai mult, fără sprijinul statului, ar mai rămîne 10 echipe în prima ligă şi 5 în cea de-a doua!
Ca să dăm un singur exemplu, să o alegem pe ACS Poli Timişoara. Clubul nou-promovat este susţinut aproape exclusiv din banii Primăriei plăteşte mai bine decît Dinamo, teoretic una dintre grupările mari ale României. “Cîinii” au recrutat în vara asta jucători noi oferindu-le 2.000 sau 3.000 de euro pe lună de fiecare, în vreme ce în Banat salariile sînt între 3.000 şi 7.000 de euro lunar!
Dacă luăm în considerare numai scandalul cu bani publici de la Pandurii Tîrgu Jiu, publicat de Cătălin Tolontan cu un an şi-o zi înainte de ancheta lui Gabriel Berceanu, acolo unde Marin Condescu este suspectat că ar fi rulat zeci de milioane de euro proveniţi de la companii de stat, vedem că statul returnează bani înzecit cluburilor de fotbal.
Cîţi juniori sînt pregătiţi de cluburile profesioniste, totuşi?
Nimeni nu ştie exact, fiindcă haosul birocratic nu limpezeşte în nici un fel numărul juniorilor, existenţa grupelor, politica de recrutare etc. Conform regulamentului LPF, cluburile din cele două eşantioane de fotbal profesionist din România sînt obligate să pregătească grupe de juniori. Cluburile din Liga 1 trebuie să aibă minimum 5 grupe, în timp ce cele din liga secundă trebuie să asigure acelaşi număr. Dar nimeni nu o face după norme clare şi în vederea unei pedepse usturătoare în cazul bătăii de joc. Este suficient de amintit cazul Stelei în UCL, echipa roş-albastră încropind un lot U19 forţată fiind de legile de la masa bogaţilor, nu de responsabilitatea faţă de propriul viitor.
Adunînd informaţiile de mai sus obţinem o posibilă concluzie: fotbalul românesc este irigat puternic de bani publici, iar regulamentele insistă pentru prezenţa grupelor de juniori. Problema nu pare lipsa de bani, cît cea de interes.
De aceea, Gazeta întrebă: crezi că statul ar trebui să aloce bani suplimentari ca să înfiinţeze grupe de juniori regionale? Ţi se pare o soluţie bună? Discuţia e deschisă pentru alte propuneri.
Preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, a acordat un interviu amplu postului de televiziune GSP TV, în care a abordat mai multe teme de interes imediat pentru fotbalul românesc, printre ele fiind şi finanţarea grupelor de juniori.
Dumitru Dragomir a discutat însufleţit despre exodul tinerilor, cei care aleg centre de pregătire din străinătate, în condiţiile în care grupele de copii şi juniori sînt subfinanţate sau nu beneficiază de nici o formă de infrastructură. Preşedintele LPF a propus şi o soluţie, iar GSP a preluat subiectul şi propune o dezbatere.
Dumitru Dragomir: "Statul să dea bani pentru centre de copii!"
"Ştiaţi că în centrele de copii şi juniori din Ungaria sînt peste 1.000 de copii români? Aceasta este dezastrul acestei ţări. Mă simt umilit pentru că mă zbat de ani de zile să facem şi noi centre de copii şi juniori pe zone geografice subvenţionate direct de la bugetul statului, pentru că eu dau la bugetul statului peste 7 milioane jumătate numai din drepturi TV, plus aproape un milion de aici. Dacă punem la socoteală şi Federaţia Română de Fotbal, dăm împreună peste 12 milioane de euro!".
Acestea sînt declaraţiile lui Dumitru Dragomir, care consideră că responsabilitatea centrelor de copi ar trebui să revină unei strategii naţionale, nu numai cluburilor profesioniste. Mai precis, Dragomir cere reinvestirea taxelor prelevate de la principalele instituţii ale statului în fotbalul juvenil, considerînd că statul român nu face destul această parte a sportului. Însă un studiu de amploare al Gazetei Sporturilor dă cu totul altă cifră.
Fără stat, nu am avea fotbal românesc
Într-o analiză semnată de Remus Răureanu, în luna iulie, reporterul GSP ajunge la nişte concluzii spectaculoase. 75% dintre cluburile din primele două ligi sînt întreţinute din bani publici. Statul pompează bani în 75 la sută dintre cluburi. Pandurii a luat cel mai mult, toate cele patru nou-promovate în Liga 1 au fost alimentate din primării, din consilii locale şi judeţene. Liga a doua e aproape integral o competiţie a autorităţilor locale. Mai mult, fără sprijinul statului, ar mai rămîne 10 echipe în prima ligă şi 5 în cea de-a doua!
Ca să dăm un singur exemplu, să o alegem pe ACS Poli Timişoara. Clubul nou-promovat este susţinut aproape exclusiv din banii Primăriei plăteşte mai bine decît Dinamo, teoretic una dintre grupările mari ale României. “Cîinii” au recrutat în vara asta jucători noi oferindu-le 2.000 sau 3.000 de euro pe lună de fiecare, în vreme ce în Banat salariile sînt între 3.000 şi 7.000 de euro lunar!
Dacă luăm în considerare numai scandalul cu bani publici de la Pandurii Tîrgu Jiu, publicat de Cătălin Tolontan cu un an şi-o zi înainte de ancheta lui Gabriel Berceanu, acolo unde Marin Condescu este suspectat că ar fi rulat zeci de milioane de euro proveniţi de la companii de stat, vedem că statul returnează bani înzecit cluburilor de fotbal.
Cîţi juniori sînt pregătiţi de cluburile profesioniste, totuşi?
Nimeni nu ştie exact, fiindcă haosul birocratic nu limpezeşte în nici un fel numărul juniorilor, existenţa grupelor, politica de recrutare etc. Conform regulamentului LPF, cluburile din cele două eşantioane de fotbal profesionist din România sînt obligate să pregătească grupe de juniori. Cluburile din Liga 1 trebuie să aibă minimum 5 grupe, în timp ce cele din liga secundă trebuie să asigure acelaşi număr. Dar nimeni nu o face după norme clare şi în vederea unei pedepse usturătoare în cazul bătăii de joc. Este suficient de amintit cazul Stelei în UCL, echipa roş-albastră încropind un lot U19 forţată fiind de legile de la masa bogaţilor, nu de responsabilitatea faţă de propriul viitor.
Adunînd informaţiile de mai sus obţinem o posibilă concluzie: fotbalul românesc este irigat puternic de bani publici, iar regulamentele insistă pentru prezenţa grupelor de juniori. Problema nu pare lipsa de bani, cît cea de interes.
De aceea, Gazeta întrebă: crezi că statul ar trebui să aloce bani suplimentari ca să înfiinţeze grupe de juniori regionale? Ţi se pare o soluţie bună? Discuţia e deschisă pentru alte propuneri.
