Articol de Marian Ursescu, Luminiţa Paul, Mirela Neag - Publicat miercuri, 19 martie 2014 00:00 / Actualizat miercuri, 19 martie 2014 09:19
După ce ziarul a sesizat ieri că aproape 200 din cei 525 de foşti campioni încasează rente cu mult mai mari decît prevede Legea Sportului, autorităţile au reacţionat, promiţînd că vor adopta normele de aplicare pentru ca rentele să rămînă nemicşorate, dar să intre în legalitate.
Patru ministere se vor reuni pentru a rezolva problema rentelor viagere: "Nu se va umbla la bani"
Reprezentanţi ai Justiţiei, Finanţelor, Muncii şi Sportului trebuie să găsească soluţia pentru a legaliza algoritmul de calcul al pensiei la care au dreptul campionii
Conducerea Ministerului Tineretului şi Sportului încearcă să rezolve rapid problema iscată în jurul modului de calcul al rentelor viagere. Secretarul de stat Carmen Tocală a anunţat ieri că s-a decis înfiinţarea unei comisii interministeriale cu acest scop. "Reprezentanţi din Ministerele Tineretului şi Sportului, Justiţiei, Finanţelor şi Muncii vor trebui să decidă ce trebuie făcut ca totul să fie legal", a declarat Tocală. "Nu se va merge pe varianta tăierii rentelor, ci pe cea a menţinerii actualei formule de calcul, dar trebuie făcute completările de vigoare în legislaţie", a precizat demnitarul.
525 de campioni olimpici, mondiali şi europeni ai României beneficiază din anul 2000 de rentă viageră. Aceasta a fost introdusă prin Legea Sportului, fără însă să fie reglementat printr-un act normativ algoritmul de calcul. Legea Sportului stabileşte echivalentul rentei viagere la 1,5 salarii medii brute pe economie, dar în urma cumulării medaliilor olimpice, mondiale şi europene, prevăzute în document, s-a ajuns să fie plătite pensii de pînă la 4,5 salarii medii pe economie. Cele mai mari rente, cîte 10.500 de lei pe lună, le primesc fostele gimnaste Nadia Comăneci şi Daniela Silivaş, multiple campioane olimpice şi mondiale.
*click pe imagini pentru mărire
Nimeni nu a sesizat nimic
Nicolae Mărăşescu, secretar de stat în MTS în perioada 2001-2003, susţine că nu a primit nici o sesizare în legătură cu posibile ilegalităţi privind calculul rentelor
Singurul document care stabileşte algoritmul de calcul al pensiilor acordate campionilor este un referat întocmit de MTS în luna noiembrie 2000, la şase luni de la promulgarea Legii Sportului. Referatul, care nu poate înlocui Normele de aplicare, neavînd puterea unui act normativ, a fost aprobat de secretarul de stat de atunci, Ioan Dobrescu. La finalul documentului, directorul economic a propus "realizarea unei expertize financiare şi juridice privind adoptarea unei modalităţi de calcul echitabile sau promovarea unei ordonanţe care să modifice textul legii în spiritul de protecţie socială care este presupus de respectivul capitol de lege". În ianuarie 2001, Dobrescu a fost înlocuit în post de Nicolae Mărăşescu.
- Domnule Mărăşescu, de ce lipsesc şi acum Normele de aplicare ale Legii Sportului prin care putea fi reglementat modul de calcul al rentelor?
- Acum am aflat şi eu că nu a fost adoptat nici un regulament de calcul al acestor rente. Eu am venit la minister pe întîi ianuarie 2001 şi am stat pînă în iulie 2003, cînd a fost înfiinţată Agenţia Naţională pentru Sport, şi nimeni nu a venit la mine să reclame acest vid în legislaţia sportului.
- Chiar nimeni?!
- Nici măcar inspectorii Curţii de Conturi, care verifică tot în fiecare an! Am crezut că totul este în regulă...
- Ce credeţi că trebuie făcut acum?
- Rentele trebuie să meargă înainte. Nu cred că se poate cineva gîndi să le suspende sau să le reducă. Trebuie însă adoptat regulamentul cît mai repede pentru a nu arunca nici o îndoială asupra acestor drepturi cuvenite. Campionii reprezintă aurul acestei ţări.
- Trebuie sau nu să se modifice ceva?
- Poate ar trebui introdusă o limită de vîrstă, aşa cum este la unguri. Sportivul să poată beneficia de rentă abia după 35 de ani pentru a descuraja retragerile premature din sportul de performanţă.
"Fără rentă nu aş putea supravieţui!"
Fosta atletă Maricica Puică susţine că banii pe care-i primeşte lunar de la MTS reprezintă venitul de bază în familie, pensia sa şi a soţului fiind foarte mici
Pentru o mare parte dintre campionii României, renta viageră are rolul pentru care a şi fost gîndită, cel de protecţie socială. Este venitul care le asigură traiul de pe o zi pe alta. Este şi cazul atletei care s-a întors în 1984, de la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, cu două medalii la gît: cea de aur în proba de 3.000 metri şi cea de bronz la 1.500 m.
În vîrstă de 64 de ani, Puică este unul dintre primii beneficiari ai rentei. A depus cererea imediat după ce a fost legiferată, în 2000. Prima pensie a numărat 2.700 de lei. Atunci nu aveam dificultăţi financiare şi am decis împreună cu soţul să donez banii amărîţilor. Ştiam cîţiva copii din familii nevoiaşe", a mărturisit Maricica. Acum însă păstrează pensia, care a ajuns la 4.500 lei. A auzit că s-ar putea să i se taie renta. "M-a omorît dacă nu mai primesc aceşti bani. Nu o să pot trăi din pensia mea şi a bărbatului meu. Eu primesc opt sute de lei, iar Puică are o mie o sută de lei. Ăştia nu sînt bani suficienţi pentru doi oameni în vîrstă", a spus campioana olimpică.
Maricica Puică primeşte o pensie echivalentă cu 2,025 salarii medii brute pe economie. "Dacă îmi scade la cît ar fi legal, am înţeles că în jur de trei mii cinci sute de lei ar fi în regulă. Nu ar fi o tragedie atît de mare", a adăugat fosta atletă.
5 milioane de euro plăteşte MTS în fiecare an pentru rentele viagere
15 milioane de euro este bugetul alocat celor 62 de federaţii naţionale pentru 2014
Bulgaria » Cel mult 2.000 de euro
Pînă în urmă cu 2 ani, rentele reprezentau un procent din salariul mediu pe economie, exact ca la noi. Sumele vin de la echivalentul Pronosportului, TotoSport
Bulgaria este una dintre ţările care acordă sportivilor retraşi rente viagere. Numai medaliaţilor olimpici însă. De-a lungul timpului, ţara vecină a obţinut cele mai multe clasări pe podium la JO la lupte, greco-romane şi libere, 68, tot de acolo venind şi cele mai multe medalii de aur, 16. Urmează halterele, cu 36, atletismul şi boxul, cu cîte 18, kaiac-canoe cu 17, tirul cu 16.
În acest moment, pe lista celor care beneficiază de pensii se află 226 de nume. Între acestea se află şi antrenori, însă numai cei de elită. Aceştia ajung să primească rente la recomandarea federaţiilor respective, care trimit o scrisoare-tip în care se justifică alegerea. Totuşi, tehnicienii nu sînt recompensaţi decît pentru o medalie, cea mai valoroasă reuşită. "Altfel s-ar fi ajuns la sume foarte mari. De exemplu, Ivan Abadjiev, marele nostru antrenor de haltere, are în palmares 25-30 de medalii", a explicat jurnalistul sportiv Ivailo Iovcev.
Pînă acum 2 ani, pensiile se calculau în funcţie de salariul mediu. După aceea însă, legea s-a simplificat, pentru fiecare medalie existînd o sumă fixă care o răsplăteşte: 900 de leva pentru aur, 810 pentru argint şi 720 pentru bronz. Dacă un sportiv a cucerit mai multe medalii, echivalentul lor se adună, cu condiţia ca totalul să nu depăşească 4.000 de leva, adică 2.000 de euro.
Exemplu de calcul
Maria Grozdeva - tiristă
dublă campioană olimpică la pistol 25 m (2000, 2004) - 1.800 leva
triplă medaliată cu bronz la pistol cu aer comprimat 10 m (1992, 1996, 2004) - 2.160 de leva
Total: 3.960 de leva
Alţi sportivi cu rente mari
Vania Gheşeva - kaiacistă
1 aur, 2 argint, 1 bronz - 3.240 de leva
Iordan Iovcev - gimnast
1 argint, 3 bronz - 2.970 de leva
Taniu Kiriakov - tirist
Nikolai Buhalov - canoist
2 aur, 1 bronz - 2.520 de leva
Ungaria » Primesc rentă şi urmaşii
În cazul în care sportivul a decedat, 50 la sută din suma pe care o primea medaliatul olimpic o va primi soţia sau soţul celui dispărut
Ungaria este o altă ţară în care sportivii sînt recompensaţi de stat după ce şi-au încheiat cariera. Spre deosebire de România însă, la maghiari există o limită de vîrstă. Orice medaliat olimpic, indiferent de vîrsta la care s-a retras, primeşte pensia viageră doar după ce a împlinit vîrsta de 35 de ani!
Ungurii au criterii bine stabilite cu sumele acordate sportivilor. Pentru prima medalie de aur se acordă suma echivalentă unui salariu mediu brut din anul precedent. Pentru medalia de argint se acordă 60 la sută din suma campionului olimpic, iar pentru bronz 40 la sută. Apoi, pentru fiecare medalie olimpică de aur se adaugă cîte un bonus de 20 la sută din suma maximă. La fel şi la argint. Sumele se cumulează dacă sportivii obţin medalii de mai multe culori.
Interesant este însă că Ungaria premiază şi antrenorii, şi urmaşii sportivilor dispăruţi cu 50 la sută din banii pe care-i primea performerul. Nu se face distincţie la calcularea sumelor pentru sporturile individuale sau de echipă.
Salariul mediu nominal brut era în Ungaria, în 2012, de 213.000 de forinţi, aproximativ 3.000 de lei.
Citeşte aici prima parte a investigaţiei GSP: O eroare de 14 ani şi 13 milioane de euro » Ministerul Tineretului şi Sportului acordă renta viageră interpretînd excesiv legea!
