Cade încă o minciună despre cazul Caracal: ”Nici unul dintre procurori nu a fost noaptea la poarta lui Dincă ca să-i împiedice pe polițiști să intre”!

Când opinia publică a aflat, vineri, 26 iulie, despre tragedia din Caracal, poliția a comunicat prin mai multe surse că procurorii nu i-au lăsat pe ofițeri să intre în curte.

Acuza a venit inclusiv de la șeful demis poliției, Ioan Buda. Alexandru Cumpănașu, unchiul Alexandrei, a indicat explicit și cine este procurorul vinovat: Cristian Popescu. Cumpănașu a publicat pe Facebook fragmente din raportul MAI, unde au fost oferite detalii.

Conform raportului MAI, publicat integral de Digi 24, comandantul operațiunii din acea noapte, adjunctul IPJ Olt Nicolae Alexe, le-a cerut chiar ”procurorilor prezenți la fața locului” să-i lase pe polițiști să intre.

Relatarea polițistului Alexe este, în cel puțin un punct, incorectă conform unor surse judiciare.

”În acea noapte, trei procurori erau în Caracal. Cristian Popescu, procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, și doi procurori de la DIICOT Craiova, care se ocupaseră de dosarul de trafic al Luizei, prima fată dispărută”, spun sursele.

Nici unul dintre cei trei nu era în fața curții împreună cu polițiștii, așa cum s-a înțeles întâi din declarațiile polițiștilor de rang înalt și cum de altfel susține Alexe în raportul MAI.

”Iar Popescu nu le-a spus nici un moment să nu intre. Nu știm ce au făcut cei de la DIICOT, dar noi n-am asistat la o discuție și, oricum, Popescu era procuror de caz, doar el le putea spune”, susține un coleg al acestuia de la Judecătoria Caracal.

Acest lucru, prezența fizică, nu schimbă responsabilitatea, pentru că în calitate de procuror de caz Cristian Popescu putea decide și de la sediul Poliției, unde erau, să se intre în curte în acea noapte, lucru pe care nu l-a făcut.

De asemenea, nu se schimbă nici faptul că DIICOT Craiova a avut vreme de o lună și jumătate poza mașinii lui Gheorghe Dincă și nu a reușit să identifice numărul și proprietarul.

Dar faptul că MAI a oferit încă o informație falsă în raportul către CSAT aduce în discuție gradul de neadevăr pe care publicul l-a suportat în legătură cu acest caz, încă din primele zile.