Articol de Andrei Crăiţoiu, Justin Gafiuc, Sebastian Culea - Publicat sambata, 27 aprilie 2013 00:00 / Actualizat sambata, 27 aprilie 2013 00:11
Nea Gheghe a văzut mai multe turnee finale chiar şi decît Ioan Chirilă şi Eftimie Ionescu, alţi doi corifei ai Gazetei. A fost neîncetat pe arenele CM din 1966 (Anglia) pînă în 1998 (Franţa). A scris cinci cărţi despre Hagi şi Lucescu. A fost răpus de Alzheimer, cancer de piele şi complicaţii pulmonare.
Avea 84 de ani, pe care tocmai îi împlinise la începutul săptămînii, iar CV-ul său profesional era fără egal: 9 prezenţe consecutive la Mondiale, între 1966 şi 1998! E vorba despre Gheorghe Nicolaescu, unul dintre seniorii vechii trupe de jurnalişti de la Gazeta Sporturilor, «Sportul» pe denumirea dinainte de '89. Nea Gheghe, cum îi spuneau cunoscuţii, s-a stins însă joi, acasă, în Bucureşti, suferind de Alzheimer, cancer de piele şi complicaţii pulmonare.
Amintirile lui Cătălin Tolontan despre Gheorghe Nicolaescu » În căutarea cronicii pierdute
Împrumuturi la CAR ca să meargă la CM!
Soţia, Coca, povesteşte că "a lucrat vreme de 47 de ani la acelaşi ziar, unde a intrat mai întîi cu statut de colaborator pentru a deveni apoi, în timp, unul dintre cei mai apreciaţi redactori sportivi. S-a prăpădit cu convingerea intimă că n-a mai existat pe întreaga planetă un alt jurnalist care să mai fi fost prezent la 9 turnee finale de Mondiale! Cel mai drag i-a fost primul, cel din Anglia, în '66. La unele a mers pe cheltuiala redacţiei, la altele pe speze proprii. Am făcut în mod repetat împrumuturi, CAR-uri cum le spunea pe atunci, spre a obţine banii necesari pentru ca el să fie în mijlocul evenimentelor şi să-şi urmeze visul".
Brazilia - Franţa, ultima finală
Alături de Ioan Chirilă şi Eftimie Ionescu, Nicolaescu a format tripleta magică a Mondialelor Gazetei, reuşind să-i depăşească pe ceilalţi doi corifei la capitolul acreditărilor obţinute la turneele CM. "În Franţa '98, a primit la mustaţă, după lungi parlamentări cu organizatorii, permisul de acces chiar la finala Brazilia - Franţa. Ziarul avea vreo şapte trimişi speciali, nu se puteau acredita mai mult de trei pentru partidă, iar nea Gheghe a reuşit pînă la urmă să intre la meci ca urmare a propriilor insistenţe", şi-a amintit un fost coleg. Va fi fost ultimul meci al lui nea Gheghe la un Mondial.
Furnica redacţiei
O poveste spune că unul dintre turneele finale l-a prins cînd nici nu se mai aştepta, la intervenţia colegilor de redacţie, care ştiau că nea Gheghe era omul care, cu atenţie la detalii, pregătea de fiecare dată "bucătăria" unui turneu final: dosare întregi de documentări, statistici, istorii inedite despre jucători, antrenori sau arbitri.
Coca Nicolaescu e cea care confirmă episodul: "Nu mai ştiu exact anul, dar pe lista ziarului apăruse Radu Urziceanu în locul soţului meu. Radu, care avea probleme de sănătate, a fost nevoit însă să renunţe realmente în ultima clipă, fiindcă mersese la un control medical, iar doctorul îi spusese să nu rişte cu acea deplasare, care i-ar putea fi fatală".
A scris 9 cărţi, Lucescu îl deplînge
Cristian Costache, director de imagine în Giuleşti, a lucrat împreună cu Nicolaescu în perioada '91-'96, la vechea Gazetă: "A reprezentat o generaţie care a făcut cu adevărat presă sportivă, la maşina de scris şi cu tipografii matusalemice, deşi a prins vremurile în care nu întotdeauna puteai spune ceea ce vedeai şi credeai cu adevărat. N-a fost înzestrat cu harul lui Ioan Chirilă, dar avea cultura sportului şi o calitate rară azi: ştia limba română! Avea habar şi ce înseamnă să dai cu piciorul în minge, jucînd aripă dreaptă în echipa ziariştilor.
Simpatiza cu Rapid, pentru care a şi evoluat, copil fiind, dar nu s-a «prostituat» profesional niciodată. A fost un admirator necondiţionat al lui Mircea Lucescu, care a şi devenit subiectul unei cărţi scrise de nea Gheghe după ieşirea la pensie. Dumnezeu să-l odihnească!".
De altfel, Nicolaescu şi-a pus semnătura pe 9 cărţi, dintre care 3 dedicate lui Hagi şi două lui Lucescu. "Am avut o relaţie specială cu toţi ziariştii din garda veche de la Gazetă, iar nea Gheghe s-a numărat întotdeauna printre cei care au scris cu respect şi cu dragoste despre fotbal. Cînd dispare un asemenea om, îţi lasă un gol în suflet. L-am căutat destul de recent, dar, din păcate, ştiu că nu mai putea comunica. Condoleanţe familiei!", a transmis de la Doneţk şi Mircea Lucescu.
"Dragoste pură pentru «tinerii fără duminici»"
Iar scriitorul Mircea M. Ionescu a izbucnit în lacrimi atunci cînd a aflat vestea! El e omul care aşternuse o prefaţă mişcătoare a cărţii "Hagi, stăpînul miracolelor", iată aici un pasaj emoţionant: "Multă lume scrie, astăzi, despre fotbal, însă puţini sînt totuşi cei care zămislesc rînduri care să dăinuiască prin timp. E nevoie în această minunată, dar grea meserie de cronicar al arenelor nu numai de competenţă şi echilibru, dar şi de dragoste pură pentru «tinerii fără duminici», înţelegînd că şi ei, fotbaliştii şi antrenorii, sînt oameni blestemaţi să-şi vîndă cei mai frumoşi ani sportului rege pentru a ne face pe noi, muritorii de rînd, să uităm, o clipă, măcar, de amarul unei vieţi aflate în convulsie cronică în acest bolnav final de mileniu".
Înmormîntarea lui Gheorghe Nicolaescu va avea loc azi, ora 12:30, la cimitirul Sf. Vineri din Capitală.
"Nea Gheghe a fost unul dintre mentorii mei cînd am intrat în presa sportivă, în 1984. Şi-a iubit enorm familia şi profesia. Avea o cultură ieşită din comun şi era recunoscut pentru corectitudine" (Paul Zaharia, ofiţer presă FRF)
"A fost un ziarist de la care am învăţat mult. Deşi rapidist o viaţă întreagă, a încercat tot timpul să fie obiectiv. După ce a ieşit la pensie, se apropiase foarte tare de Lucescu. N-avea strălucirea lui Chirilă, dar era un tip meticulos şi verifica fiecare rînd de trei ori" (Ovidiu Ioaniţoaia, director GSP)
"Nea Gheghe a fost unul dintre oamenii de bază din perioada în care ziarul s-a schimbat. Din Sportul Popular s-a transformat în Sportul, a căpătat format mare, rubrici. Era pasionat de fotbal, un bun cronicar, un exemplu de conduită de viaţă şi profesională" ( Dumitru Graur, preşedinte APS)
"Crescuse în Giuleşti, lîngă Groapa lui Ouatu. Era un băiat admirabil, îi plăcea să fie mereu la curent cu evenimentele şi se zbătea pentru fiecare articol. Dumnezeu să-l aibă în pace!" (Constantin Alexe, fost jurnalist Sportul/Gazeta)
"Era mai mare cu şase ani decît mine. A fost mai întîi meditatorul meu la franceză, am rămas prieteni şi ne-a legat apoi o căsnicie minunată. Avem doi copii, un băiat şi o fată. Mulţumim lui Dumnezeu că, înainte de a se stinge, a reuşit să-şi mai vadă fiul, care tocmai s-a întors definitiv în ţară!" (Coca Nicolaescu, soţia lui Gheorghe Nicolaescu)
