VIDEO Meciul vieţii lor » Povestea Coreei de Nord la 47 de ani de cînd a cutremurat lumea fotbalului

Fotbalul devine o legendă într-un regim comunist în care accesul este unul extrem de limitat

În 1966, Pak Do Ik a cutremurat lumea fotbalului reuşind un gol care a trimis acasă Italia de la Cupa Mondială şi a făcut din Coreea de Nord o echipă adulată de fanii din Middlesborough

Echipele din zona Africii, Asiei şi Oceaniei au boicotat Campionatul Mondial din Anglia în 1966, nemulţumite de faptul că le era atribuit un singur loc de calificare. Astfel că echipele care au ajuns să lupte să lupte pentru ultima poziţie din grupa D au fost Australia şi Coreea de Nord. Australienii au tratat însă cu mare amuzament barajul, efectuînd foarte puţine antrenamente înainte de dublul duel care s-a desfăşurat pe teren neutru, în Cambogia.

Şocul a venit chiar după primul meci, în care coreenii au cîştigat cu un scor incredibil, 6-1, impunîndu-se şi în retur peste doar trei zile, cu 3-1. "Noi eram nişte băieţi talentaţi, tehnici, care credeam că ne vom distra cu adversarul nostru, dar am întîlnit o echipă de războinici. Aşa i-am simţit şi pe teren la acea partidă, parcă făcuseră pregătiri pentru război, nu pentru un meci de fotbal. Chiar ne bucuram după acel meci că am fost nevoiţi să jucăm doar fotbal împotriva lor", a rememorat un jucător al echipei australiene.

Problema vizelor
Imediat după calificarea asiaticilor, Ministerul Externelor din Anglia şi-a dat seama că are o mare problemă, pentru că pe teritoriul Marii Britanii, Coreea de Nord nu era recunoscută din cauza războiului care se încheiase cu doar cîţiva ani înainte. S-a propus varianta de a nu le acorda vize sportivilor asiatici, dar şi-au dat seama rapid că FIFA nu va susţine această idee, existînd chiar riscul ca locul de desfăşurare al Campionatului Mondial să fie schimbat pe ultima sută de metri.

Au urmat tot felul de planuri pentru ca imnul Coreei de Nord să nu fie auzit în Anglia, variantă care a şi reuşit în final, dar organizatorii nu au putut împiedica arborarea steagului. Acest lucru s-a întîmplat însă doar după o lungă discuţie cu liderii Coreei de Sud: "Vrem să ştiţi că deşi le vom permite arborarea steagului, asta nu înseamnă că Marea Britanie recunoaşte Coreea de Nord ca şi ţară".

VIDEO CU DOCUMENTARUL

Adoptaţi de englezi
La plecarea din Coreea de Nord, Kim Jong Il a avut un mesaj clar pentru jucătorii naţionalei: "Marele nostru lider, care era un mare cunoscător al fotbalului şi al sportului, ne-a transmis că vrea să cîştigăm un meci sau două. Ne-a explicat că meciurile se cîştigă prin angajament fizic şi prin plasarea foarte bună a şuturilor şi a paselor", este mărturia lui Pak Do Ik la peste două decenii de acel moment.

Asta pentru că într-un documentar apărut în 2002, o echipă de filmare din Anglia a primit acces în Coreea de Nord unde s-a întîlnit cu naţionala care a şocat lumea fotbalului în urmă cu 47 de ani. Încă de la "cazarea" în Anglia, nord coreeni au avut parte de o mare surpriză. Deşi Marea Britanie fusese inamic în războiul de abia încheiat, sportivii au fost adoptaţi imediat de clasa muncitoare din Middlesborough, dar şi de primarul oraşului, englezii făcînd o atmosferă incredibilă la toate cele trei meciuri de asiatici pe terenul lor în grupe.

Înfrîngere, egal, ŞOC!
Traseul Coreei de Nord la Campionatul Mondial a început cu o înfrîngere fără drept de apel. Uniunea Sovietică s-a impus cu 3-0, poate şi pentru că asiaticii avuseseră un turneu de pregătire pe terenul adversarilor cu doar cîteva luni înainte de starul competiţiei. A urmat duelul cu Chile, care putea să trimită Coreea de Nord acasă după doar două partide. Cu cinci minute înainte de final însă, la scorul de 1-0 pentru sudamericani, Pak Sung Jin a şutat de la linia de 16 metri şi a dat o şansă nesperată coreenilor pentru ultima confruntare din grupă cu Italia.

Deşi nimeni nu le dădea vreo şansă, Coreea de Nord a produs cea mai mare surpriză din istoria duelurilor de la Campionatul Mondial şi a învins Italia, o echipă din care făceau parte nume ca Facchetti, Mazzola sau Rivera! Cu 10 minute înainte de pauză, căpitanul Bulgarelli s-a accidentat, iar cum la acea vreme schimbările nu erau permise, Italia a fost nevoită să continue partida în doar 10 oameni. "Niciodată nu avem cum să ne agăţăm de acest alibi. Şi în 10 oameni trebuia să învingem fără probleme Coreea de Nord. Eram Italia! Echipa care peste doi ani a cîştigat campionatul european şi care în 1970 a pierdut finala campionatului mondial", a spus Sandro Mazzola.

Pak Do Ik a reuşit golul care a trimis Italia acasă şi Coreea de Nord în sferturile de finală: "Şi la atîţia ani, dacă mă opreşte Poliţia pe stradă şi îmi vede carnetul de conducere îmi spune să trec mai departe şi mă felicită pentru ce am realizat în 1966", explică mijlocaşul în documentarul de acum 11 ani. Colegii săi au nişte poveşti incredibile despre jucătorul care era considerat cel mai puternic din echipa lor. "Avea un elastic pe care îl lega în spatele său şi pe care apoi îl trăgea cu piciorul. De o mie de ori! Cu fiecare picior, în fiecare zi".

Eusebio, biletul spre casă
Următorul meci al asiaticilor avea să se joace în Liverpool, unde singura variantă de cazare rămăsese o mănăstire catolică, unde italienii îşi rezervaseră locurile încă de la startul Cupei Mondiale. La fel ca în meciul cu Italia, Coreea nu părea să aibă nici o şansă în duelul din sferturi cu Portugalia. Dar în minutul 20, peste 3000 de fani care veniseră din Middlesbourough în Liverpool pentru a-şi susţine noua echipă de suflet, jubilau în faţa unei tabele care arăta un scor ireal. Coreea de Nord - Portugalia, 3-0!

Totul s-a schimbat însă din cauza unui singur fotbalist. De geniu, ce-i drept. Eusebio a decis de unul singur o partidă în care a înscris de 4 ori pînă la final şi a centrat din corner pentru a 5-a reuşită a portughezilor! "Eram un portar mic de înălţime şi aveam palmele mici, iar în meciul cu Portugalia nu am putut să fac absolut nimic să îl opresc pe Eusebio. Era un jucător mult prea mare pentru calităţile mele de portar. Am regretat toată viaţa că l-am dezamăgit pe Marele Nostru Lider, dar am făcut tot ce mi-a stat în putinţă la acel meci", a dezvăluit Chang Myung Lee. Sportivii din Coreea de Nord s-au întors în ţară, unde jucătorii au fost primiţi ca nişte adevăraţi eroi şi au fost căraţi pe braţe de conaţionali, portarul fiind numit în presa de atunci un "Dumnezeu din altă lume", iar Park Jin Sung "un magician pe teren".

Deşi s-a zvonit că întreaga echipă a fost trimisă la închisoare după acea competiţie din cauza unei beţii crunte după calificarea din grupe, jucătorii nu au confirmat această variantă pentru realizatorii englezi ai documentarului. Şi acum, supravieţuitorii acelei echipe se întîlnesc în fiecare an pentru a-şi sărbători zilele de naştere.