Articol de Dan Udrea - Publicat joi, 28 aprilie 2022 14:26 / Actualizat joi, 28 aprilie 2022 17:09
ISTORIA LA RAPORT. Pițurcă, desemnat de InStat drept cel mai bun fotbalist al returului semifinalei cu Anderlecht, rememorează pentru cititorii GSP atât meciul, cât mai ales contextul și secretul acelei performanțe unice. „Credeam că avem șanse minime, dar am fost irezistibili”, spune Piți, care explică de ce nici măcar Barcelona și City de astăzi nu practică fotbalul total al Stelei de atunci.
- Gazeta Sporturilor a lansat în martie „Istoria la raport” - un proiect special prin intermediul căruia vom privi cu alți ochi faze celebre, vom înțelege diferit cum s-au obținut victorii memorabile și vom aprecia altfel jucători renumiți;
- Redacția GSP a ales 10 meciuri faimoase din istoria fotbalului românesc și a finanțat analizarea lor din perspectivă modernă, cu ajutorul tehnologiei și al instrumentelor de ultimă generație;
- Mai exact, toate aceste partide de neuitat pentru români vor fi disecate prin intermediul rapoartelor de performanță InStat, compania ce livrează statistici minuțioase din fotbalul actual către mii de cluburi și milioane de fani din întreaga lume;
- Reinterpretarea istoriei prin filtrul acestor rapoarte este o adaptare la nevoile actuale ale fanilor, pentru care fotbalul devine mai spectaculos dacă e privit prin intermediul statisticilor detaliate;
- Cele 10 meciuri analizate de Gazetă în proiectul „Istoria la raport” vor fi, în ordinea disputării lor:
» Brazilia - România 3-2 (1970)
» România - Italia 1-0 (1983)
» Steaua - Anderlecht 3-0 (1986)
» Steaua - Barcelona 2-0 (1986)
» Steaua - AC Milan 0-4 (1989)
» Steaua - Dinamo 0-3 (1989)
» România - Argentina 3-2 (1994)
» România - Suedia 2-2 (1994)
» România - Anglia 3-2 (2000)
» România - Slovenia 1-1 (2001)
Acesta descrie în detaliu, pentru generația tânără de acum, care n-a văzut meciul, modul în care a marcat cele două goluri: „primul - fază de manual, al doilea - stilul meu”. Dezvăluie de ce are la fotografia de WhatsApp momentul bucuriei din plasa porții după golul de 3-0 și ce i-a spus Boloni imediat după ce a marcat, Ce anume a stricat petrecerea de după meci, de la Hotel București, și de ce „Lucescu a făcut o mare eroare că n-a mizat pe Steaua '86 cu Irlanda de Nord”.
Cel mai bun meci al unei echipe de club din România e foarte probabil Steaua - Anderlecht 3-0, din aprilie 1986. Iar cel mai bun fotbalist al acelui meci, conform monitorizării InStat, realizată la solicitarea GSP în cadrul proiectului Istoria la Raport, a fost Victor Pițurcă.
Autor a două goluri, dar și al altor faze senzaționale, fostul atacant a fost apelat ieri de GSP pentru a-și aminti de acel joc fabulos. „Cu cea mai mare plăcere, am și văzut ce ați publicat, dar sună-mă în 45-50 de minute, fiindcă acum sunt la alergare”, a spus Pițurcă.
- Bună ziua, domnule Pițurcă, gata alergarea?
- Gata, acum putem discuta!
- Mai alergați și la vârsta aceasta?
- Încerc și eu să nu renunț la mișcare, ce să fac?
- Alergați mult?
- 7-8, câteodată chiar și 10 kilometri?
- Alergat sau mers?
- Un kilometru alergat, un kilometru mers și tot așa, alternez. Cam zilnic fac asta!
- Puteți să alergați cu gândul vreo 36 de ani în spate și să îmi spuneți care e prima amintire care vă vine în minte despre acel meci cu Anderlecht?
- Un moment din camera de cantonament. Eram coleg de cameră cu Loți și ne-am pus să dormim un pic la prânz. Fiecare în patul lui, ne-am întors cu fața la perete amândoi și după vreo 10-15 minute am început amândoi să râdem. Ne-am dat seama că nu putem să dormim de la emoții, de la stres, de la griji, de la gânduri.
- 14 dintre cei 16 steliști care au câștigat Cupa Campionilor în 1986: Stângaciu, Boloni, Bumbescu, Iovan, Pițurcă Weissenbacher, Belodedici, Duckadam (sus, de la stânga la dreapta), Lăcătuș, Radu II, Bărbulescu, Stoica, Bălan, Balint. Lipsesc din imagine Majearu și Pistol
Victor Pițurcă: „Ne-am zis să jucăm și să ne distrăm. Și ce ne-am mai distrat”
- Vă temeați de meci?
- Da! Ne gândeam că nu prea avem șanse, pierduserăm în tur 0-1, noi eram o echipă dintr-un lagăr comunist, belgienii aveau o trupă formidabilă, cu danezii Morten Olsen și Andersen, care jucaseră semifinală de Campionat European în 1984, dar și cu 6-7 belgieni titulari în naționala lor, care la 2-3 luni după meciul cu noi juca semifinale la Mondial cu Argentina!
- Și care a fost concluzia discuției cu Loți?
- Ne-am zis că nu avem nimic de pierdut! Să intrăm, să jucăm ce știm și să ne distrăm.
- Și?
- Și ce ne-am mai distrat! Ne-a ieșit jocul de o manieră fantastică. Poate folosesc un cuvânt indecent, dar atunci am jucat de parcă eram drogați. Tot meciul, rețineți!, 90 de minute, am ținut-o numai și numai în sprinturi. Am pus o presiune formidabilă pe Anderlecht, am avut un ritm ieșit din comun. Am fost, realmente, irezistibili!
Nu cred că greșesc, dar este cel mai bun meci făcut vreodată de o echipă de club din România în cupele europene. Prestația noastră a fost o capodoperă fotbalistică
-Victor Pițurcă
Pițurcă: „Am luat niște vitamine din China”
- Păi, chiar, poate ați luat ceva substanțe înainte de meci, vă mai amintiți?
- Hahaha... Aveam în perioada aia niște amărâte de vitamine din China. Plus vitamina C, din-astea ce găseam pe la noi, vai de capul nostru.
- Ce vitamine din China?
- Nu mai știu cum se numeau, erau niște fiole. Ne mai făcea doctorul Georgescu într-o oală mare un fel de suc și am băut și atunci, înainte de meci. De-asta v-am spus că nu ne făceam speranțe fiindcă eram departe de echipele de afară la multe capitole. Când mă gândesc ce alimentație aveam noi atunci mă și apucă râsul.
- Chiar, care era meniul?
- Meniul? Friptură de porc, cartofi prăjiți, ciorbiță de văcuță, ciorbiță de burtă, cașcaval pane. Crezi că existau atunci paste, salate, cum e în ziua de azi la fotbaliști? Nici vorbă.
Acea echipă a Stelei a fost un dar de la Dumnezeu. Am fost 15-16 jucători mari și lați care vreme de 3-4 ani am dominat Europa. Dacă Belodedici și Loți Boloni ar fi rămas, sunt absolut convins că am mai fi câștigat încă o Cupă a Campionilor
-Victor Pițurcă
- Să revenim un pic la meciul cu Anderlecht, care a fost secretul acelui joc deosebit?
- Valoarea echipei! Eram toți nu doar buni, ci extraordinar de buni. Apoi, jucam deja de ceva timp împreună, aveam omogenitate, coeziune. Știam să jucăm fără minge, iar când intram în posesie aveam o circulație cu un ritm pe care nu-l văd nici măcar azi la marile echipe.
Aveam ceva ce nu există azi la marile forțe, jucam perpendicular pe poartă. Da, Barcelona de acum câțiva ani a fost o echipă incredibilă, dar pasa foarte mult de-a latul, noi jucam din una-două atingeri, după care jocul era făcut pe vârf, adică pe mine. De exemplu, știam perfect ce urmează să facă Lăcătuș încă de când mingea era la Tudorel Stoica, pentru că ne cunoșteam la perfecțiune!
- Vă mai amintiți în detaliu cum ați marcat cele două goluri?
- La milimetru!
Pițurcă: „Știam dinainte unde vin pasele”
- Atunci, descrieți-le în așa fel încât cei care n-au văzut meciul să realizeze exact!
- Primul gol a fost o fază de manual, care descrie perfect exprimarea acelei echipe. A fost o acțiune rapidă, plecată din dreapta, de la Lăcătuș, care a dat drumul la joc către cealaltă parte a terenului. A ajuns balonul la Tudorel, de acolo la Bărbulescu, iar acesta intrase un pic în interiorul terenului, venind din zona lui de fundaș stânga.
Când mingea se îndrepta spre Ilie, eu am făcut deja demarcare falsă lângă Peruzovici, după care am plecat de lângă el, știind unde avea să mi-o dea Bărbulescu.
Doar așa l-am putut păcăli pe Peruzovici, era atât de puternic încât nu aveam nicio șansă într-un duel fizic cu el, dar am anticipat faza, am știut cum avea să continue Bărbulescu și Peruzovici a pierdut startul. Pasa lui Ilie a fost perfectă, iar finalizarea...
- Cum a fost?
- De mare atacant. Am dat cu stângul, din drop, dar am și protejat balonul, punând corpul, piciorul drept și chiar ajutat și de mână, în fața lui Peruzovici.
- Golul doi?
- Până la golul doi am mai avut o mare ocazie. A fost un un-doi-trei, Tudorel-Lăcătuș-pasă pentru mine, am scăpat singur cu portarul, dar nu mi-am făcut bine preluarea și nu mi-au ieșit nici pașii și n-am tras strălucit, iar goalkeeper-ul lor a ieșit bine, mi-a închis poarta și a scos în corner.
- Golul doi!
- Stilul meu! Am ieșit la 16 metri, am returnat, după care am atacat imediat colțul scurt, așteptând centrarea. Am avut și noroc, balonul a fost deviat, l-a păcălit și pe portar și mi-a venit numai bine, am băgat-o în poartă cu capul. A urmat acea celebră bucurie a mea în plasa porții. A fost momentul în care am realizat că suntem sigur în finală, fiindcă la 2-0 totul era pe muchie, dacă am fi primit gol, eram eliminați, dar la 3-0 era clar.
- Apoi...
- A fost un moment haios imediat după acel gol. După ce m-am bucurat în plasă și m-am îmbrățișat cu acel copil din spatele porții, am început să alerg ușor spre terenul nostru. A venit Loți Boloni la mine și mi-a zis: „Mergi și tu mai încet, să mai treacă timpul!”
- Și ce i-ați zis? - Bine, mă Loți, dacă spui tu, așa fac!
Victor Pițurcă: „Calificarea Barcelonei ne-a stricat petrecerea”
- Fotografia cu dumnevoastră în plasa porții o aveți și la statusul profilului de WhatsApp!
- Da, e poza care mă reprezintă!
- Cum ați petrecut după meci?
- La fostul Hotel București, unde e astăzi Radisson. Am mers vreo 10 jucători, plus Valentin Ceaușescu și au mai fost unii de prin conducere. Noi eram la masă, povesteam, râdeam, lipsea Valentin. A stat pe telefon toată seara ca să afle ce se întâmplă la returul celeilalte semifinale, Barcelona - IFK Goteborg.
În tur fusese 3-0 pentru suedezi și ne doream să jucăm cu ei. Ne era teamă de Barcelona, era echipă spaniolă, finala urma să se joace în Spania. Și până la urmă s-a calificat Barcelona la penalty-uri. Sincer, ne-a mai stricat petrecerea și acea veste, nu prea ne-a mai ars de nimic. Tot Valentin a fost cel care ne-a ridicat moralul cu o frază rostită chiar atunci!
- Ce v-a spus?
- Ne-a zis așa: „Băi băieți, voi sunteți două clase peste Barcelona”. Și apoi ne-a transmis că poate că e mai bine că nu s-a calificat Goteborg, că așa o să fim mai focusați și mai concentrați pe meci.
- Ce primă v-a dat?
- Nu mai știu exact, exact. Parcă vreo 20.000 de lei și un video, dar poate greșesc. Știu că pentru câștigarea Cupei Campionilor am avut un ARO.
Pițurcă: „Mircea Lucescu a făcut o eroare imensă, sunt convins că o regretă”
- Puteți să explicați un paradox, pe care Gazeta l-a sesizat în articolul referitor la acea performanță a Stelei: care e explicația dumneavoastră că Steaua a avut doar doi titulari în meciul România - Irlanda de Nord 0-1, decisiv pentru calificarea la Mondialul din '86, într-un sezon în care roș-albaștrii au defilat și în campionat, și în Cupa Campionilor?
- Poate că se va înțelege că îl critic pe Mircea Lucescu și nu vreau acest lucru pentru că a fost un antrenor foarte mare. În plus, eu nu uit că el a fost cel care m-a debutat la echipa națională, dar dacă vorbim despre acel meci, a făcut o eroare imensă. Eu cred că el a realizat ulterior și a regretat că n-a mizat pe noi, cei de la Steaua. Am convingerea că dacă ar fi jucat Steaua '86 cu Irlanda de Nord am fi câștigat cu 3-0, 4-0!
- Dumneavoastră ați fost rezerva lui Coraș în acel joc!
- Da și am intrat ultimele 30 de minute. Am avut o ocazie mare, aveam poftă de joc, eram în formă, simțeam că pot face mult mai multe lucruri pentru echipa națională, dar... Dovadă că, la un an după meciurile cu Anderlecht, în aprilie 1987, în preliminariile Campionatului European, România a zdrobit Spania în Ghencea cu 3-1.
Era 3-0 la pauză, cu o formație în care se aflau 7 jucători de la Steaua! Iar Spania era o echipă grea, cu Butragueno, Michel, Manolo Sanchis, Camacho. Repet, așa a gândit la acea vreme Lucescu, a avut încredere în alți jucători, nu în cei de la Steaua! În acest caz, a greșit și a pierdut!
Cum arăta echipa-tip a Stelei în '85-'86: Duckadam - Iovan, Bumbescu, Belodedici, Bărbulescu - L. Bălan, T. Stoica, Boloni, Balint - Lăcătuș, Pițurcă
Cum a arătat primul „11” al României la înfrângerea cu Irlanda de Nord, din octombrie 1985: S. Lung (Craiova) - Negrilă (Craiova), Iovan (Steaua), Iorgulescu (Sportul), Ungureanu (Craiova) - Rednic (Dinamo), Mateuț (Corvinul), Boloni (Steaua), Klein (Corvinul) - Hagi (Sportul), Coraș (Sportul)
De unde au venit titularii lui Lucescu la 0-1 cu Irlanda de Nord
| Echipa | Loc Divizia A '85-'86 | Cupele europene '85-'86 |
| Steaua | 1 | A câștigat Cupa Campionilor |
| Sportul | 2 | Eliminată în turul 1 al Cupei UEFA: 0-3 și 4-4 cu Neuchatel Xamax |
| U Craiova | 3 | Eliminată în turul 2 al Cupei Cupelor: 2-2 și 0-3 cu Dinamo Kiev |
| Dinamo | 4 | Eliminată în turul 1 al Cupei UEFA: 2-1 și 0-1 cu Vardar Skopje |
| Corvinul | 5 | N-a participat |
