Articol de Maria Andrieş - Publicat joi, 25 noiembrie 2010 00:00
Rachel Weisz priveşte la stele din mijlocul războaielor religioase
Fanatici calcă pe cărbuni încinşi, zei vechi prăbuşindu-se peste mulţimi încrîncenate, gînditori care măsoară umbra planetelor, ultimii preoţi ai lui Zeus şi primii episcopi, soldaţi romani şi parabalani, braţul armat al creştinismului de la începuturi. Lumea din "Agora" este, de fapt, o ciocnire spectaculoasă dintre lumi.
În secolul IV după Hristos, Alexandria avea, încă, o viaţă culturală bogată şi cea mai mare bibliotecă din lume. Frumoasa filosoafă Hypatia preda cursuri de matematică şi cerceta cerul ca să afle dacă Pămîntul se roteşte, ce formă are şi de ce nu cad oamenii cu capul în jos, împrăştiaţi prin Cosmos.
"Talibanii" din Antichitate
Armonia Hypatiei şi a fabuloasei cetăţi e ameninţată de conflictele dintre creştini şi păgînii adoratori ai zeităţilor greco-romane, apoi dintre creştini şi evrei. "Agora" este un film istoric, dar cu trimiteri grave la prezent.
Războiul tuturor timpurilor, spune filmul lui Alejandro Amenabar (Oscar pentru "Marea dinăuntru"), nu este cel dintre credincioşi şi necredincioşi, ci dintre fiinţa gînditoare şi fanatism. "Povestea se desfăşoară în antichitate, dar face aluzie la talibani, la războiul contra terorii şi la distrugerea Muzeului Naţional al Irakului", comenta "The Guardian".
Amfiteatre de lux
Decorurile pentru "Agora" au fost construite în Malta, pe acelaşi loc unde s-a ridicat Colosseumul pentru "Gladiatorul" şi zidurile pentru "Troia". 50 de milioane de euro s-au cheltuit, dar a meritat: cetatea antică a fost adusă la viaţă cu tot cu temple, amfiteatre, pieţe şi grădini. Amenabar n-a vrut să renunţe nici la numele mari din distribuţie. A ales-o pe Rachel Weisz (Oscar pentru "Prietenie absolută") în rolul Hypatiei încă înainte de a scrie scenariul.
"Impunător vizual şi ambiţios ca naraţiune, filmul lui Amenabar aduce pe ecran unul dintre momentele-cheie ale istoriei moderne", scria "Variety". "Gazeta Sporturilor" vă invită joi, 2 decembrie, să plonjaţi în vremurile cînd oamenii, dacă nu se uitau la stele, îşi dădeau unul altuia cu zeii în cap.
Rachel Weisz priveşte la stele din mijlocul războaielor religioase
Fanatici calcă pe cărbuni încinşi, zei vechi prăbuşindu-se peste mulţimi încrîncenate, gînditori care măsoară umbra planetelor, ultimii preoţi ai lui Zeus şi primii episcopi, soldaţi romani şi parabalani, braţul armat al creştinismului de la începuturi. Lumea din " Agora" este, de fapt, o ciocnire spectaculoasă dintre lumi.
În secolul IV după Hristos, Alexandria avea, încă, o viaţă culturală bogată şi cea mai mare bibliotecă din lume. Frumoasa filosoafă Hypatia preda cursuri de matematică şi cerceta cerul ca să afle dacă Pămîntul se roteşte, ce formă are şi de ce nu cad oamenii cu capul în jos, împrăştiaţi prin Cosmos.
"Talibanii" din Antichitate
Armonia Hypatiei şi a fabuloasei cetăţi e ameninţată de conflictele dintre creştini şi păgînii adoratori ai zeităţilor greco-romane, apoi dintre creştini şi evrei. "Agora" este un film istoric, dar cu trimiteri grave la prezent.
Războiul tuturor timpurilor, spune filmul lui Alejandro Amenabar (Oscar pentru "Marea dinăuntru"), nu este cel dintre credincioşi şi necredincioşi, ci dintre fiinţa gînditoare şi fanatism. "Povestea se desfăşoară în antichitate, dar face aluzie la talibani, la războiul contra terorii şi la distrugerea Muzeului Naţional al Irakului", comenta "The Guardian".
Amfiteatre de lux
Decorurile pentru "Agora" au fost construite în Malta, pe acelaşi loc unde s-a ridicat Colosseumul pentru "Gladiatorul" şi zidurile pentru "Troia". 50 de milioane de euro s-au cheltuit, dar a meritat: cetatea antică a fost adusă la viaţă cu tot cu temple, amfiteatre, pieţe şi grădini. Amenabar n-a vrut să renunţe nici la numele mari din distribuţie. A ales-o pe Rachel Weisz (Oscar pentru "Prietenie absolută") în rolul Hypatiei încă înainte de a scrie scenariul.
"Impunător vizual şi ambiţios ca naraţiune, filmul lui Amenabar aduce pe ecran unul dintre momentele-cheie ale istoriei moderne", scria "Variety". "Gazeta Sporturilor" vă invită joi, 2 decembrie, să plonjaţi în vremurile cînd oamenii, dacă nu se uitau la stele, îşi dădeau unul altuia cu zeii în cap.
