Articol de GSP - Publicat joi, 19 iunie 2008 00:00
Olandezii „noştri” erau prietenoşi, aveau un fular cu România-Bergenbier alături de unul olandez, pe care le-am agitat împreună. Uneori au şi cântat „România, România” cu noi, când nimeream melodia. Relaxare maximă, atât la cei de lângă noi, cât şi la toată tribuna olandeză – incredibil, au UMPLUT stadionul, a fost în întregime portocaliu, în afară de colţul galben.
În fine, la prezentarea echipelor, a avut ideea bună (nu ştiu dacă a fost a lui, francezii au făcut la fel, dar olandezii nu) de a spune prenumele jucătorilor şi să lase spectatorii să scandeze numele. Aici însă s-a terminat inspiraţia, pentru că la unii jucători spunea şi numărul, şi prenumele, la alţii doar prenumele, la alţii adăuga şi alte chestii după prenume (de exemplu la Mutu şi Chivu), de spectatorii nu ştiau clar când e momentul să strige, ceea ce a diminuat efectul.