Articol de GSP - Publicat duminica, 06 iulie 2008 00:00
Are 28 de ani, faţa ovală încadrată de părut tăiat scurt şi foarte atent, palmaresul mai sărăcăcios ca şorţuleţul Fetiţei cu Chibriturile şi nobleţea obturată de pungile cu sînge vişiniu ale doctorului Fuentes. E genul de om pe care dacă l-ar avea în mînă Florin Halagian, l-ai vedea tot timpul cu ochii frînţi în dispute domestice, zîmbind aspru şi supus, resemnat cu rolul de argat şi cu acea dantură perfectă de imigrant din Noua Caledonie. Valverde îţi arată a muncitor calificat ce plesneşte de sănătate, a croitor conştiincios, meşter în lemn de bambus, traficant de arme în India sau vînzător de ceasuri în Obor, dar în niciun caz a senior şi “înfăptuitor” de miracole. E un ciclist prost şi muncitor. Totuşi, de unde are vitejia nebună de a se gîndi la Marea Buclă?
federer1.jpgFederer a ajuns în finala de la Wimbledon, fără a avea nevoie de prea multă întrebuinţare. Cu zîmbete şi curtoazie regală, elveţianul l-a luat în braţe pe Safin, l-a mîngîiat duios pe creştet şi l-a trîntit de trei ori pe pămîntul bătătorit de pe arena centrală. Federer respiră şi se pregăteşte pentru încleştarea finală. Trage puternic pe nări aerul răcoros al după-amiezilor blînde, face echilibristică pe linia din fundul terenului şi speră să-şi pună sigiliul iremediabil pe istoria tenisului. Întrebarea e: Ce faci cînd afli că întrega grădină cu căpşuni şi frişcă se poate transforma în praf de zgură?
Înapoi la adevăr. Rabobank se închină cu două mîini, în condiţiile în care va plăti “doar” 700.000 de euro pe coada lui Rasmussen. Olandezii au fost îndreptăţiţi să îl expulzeze pe danez - spune o hîrtie de pe un birou din Utrecht , în timp ce bunul-simţ ardelenesc al lui Prudhomme doarme la umbra teancurilor stivuite de Erik Breukink. Birocraţia bate filmul, Tyson Gay nu bate vîntul, iar Julie Coulaud bate în ulcioare cu testosteron sintetic. Astana a dispărut din Turul Franţei, iar tăişul coasei lui Prudhomme s-a tocit în preajma maşinii celor de la CSC şi Cofidis. La urma urmei, cine a plecat din Brest şi de ce? Mai important…cît mai există ciclismul?
Are 28 de ani, faţa ovală încadrată de părut tăiat scurt şi foarte atent, palmaresul mai sărăcăcios ca şorţuleţul Fetiţei cu Chibriturile şi nobleţea obturată de pungile cu sînge vişiniu ale doctorului Fuentes. E genul de om pe care dacă l-ar avea în mînă Florin Halagian, l-ai vedea tot timpul cu ochii frînţi în dispute domestice, zîmbind aspru şi supus, resemnat cu rolul de argat şi cu acea dantură perfectă de imigrant din Noua Caledonie. Valverde îţi arată a muncitor calificat ce plesneşte de sănătate, a croitor conştiincios, meşter în lemn de bambus, traficant de arme în India sau vînzător de ceasuri în Obor, dar în niciun caz a senior şi “înfăptuitor” de miracole. E un ciclist prost şi muncitor. Totuşi, de unde are vitejia nebună de a se gîndi la Marea Buclă?
federer1.jpgFederer a ajuns în finala de la Wimbledon, fără a avea nevoie de prea multă întrebuinţare. Cu zîmbete şi curtoazie regală, elveţianul l-a luat în braţe pe Safin, l-a mîngîiat duios pe creştet şi l-a trîntit de trei ori pe pămîntul bătătorit de pe arena centrală. Federer respiră şi se pregăteşte pentru încleştarea finală. Trage puternic pe nări aerul răcoros al după-amiezilor blînde, face echilibristică pe linia din fundul terenului şi speră să-şi pună sigiliul iremediabil pe istoria tenisului. Întrebarea e: Ce faci cînd afli că întrega grădină cu căpşuni şi frişcă se poate transforma în praf de zgură?
Înapoi la adevăr. Rabobank se închină cu două mîini, în condiţiile în care va plăti “doar” 700.000 de euro pe coada lui Rasmussen. Olandezii au fost îndreptăţiţi să îl expulzeze pe danez - spune o hîrtie de pe un birou din Utrecht , în timp ce bunul-simţ ardelenesc al lui Prudhomme doarme la umbra teancurilor stivuite de Erik Breukink. Birocraţia bate filmul, Tyson Gay nu bate vîntul, iar Julie Coulaud bate în ulcioare cu testosteron sintetic. Astana a dispărut din Turul Franţei, iar tăişul coasei lui Prudhomme s-a tocit în preajma maşinii celor de la CSC şi Cofidis. La urma urmei, cine a plecat din Brest şi de ce? Mai important…cît mai există ciclismul?