Articol de Cezar Titor - Publicat sambata, 13 decembrie 2025, 14:14 / Actualizat sambata, 13 decembrie 2025 14:25
Procurorii Parchetului European, instituție condusă de Laura Codruța Koveși, fost procuror-șef al DNA, ar efectua verificări preliminare privind unele achiziții de microbuze școlare realizate cu finanțare europeană, în contextul unor suspiciuni legate de modul de stabilire a prețurilor. Informațiile apărute în spațiul public indică faptul că ar fi analizate mai multe contracte derulate prin intermediul unor companii auto din România.
Potrivit relatărilor, printre societățile aflate în atenția procurorilor s-ar afla și Țiriac Auto, companie deținută de omul de afaceri Ion Țiriac.
În același context ar fi menționat și numele premierului Ilie Bolojan, exclusiv în legătură cu achiziții realizate într-o perioadă anterioară, când acesta deținea funcția de președinte al Consiliului Județean Bihor, potrivit stiripesurse.ro.
Parchetul European analizează posibile mecanisme comerciale și alte achiziții
Surse apropiate cazului susțin că ancheta ar avea în vedere posibile circuite comerciale complexe, în cadrul cărora prețul unor vehicule ar fi putut fi majorat prin intermediul unor firme intermediare.
Aceste aspecte ar fi analizate pentru a se stabili dacă adaosurile practicate se încadrau în limitele legale și dacă fondurile europene au fost utilizate conform destinației stabilite.
În acest cadru ar apărea și numele lui Marius Marian, director general al Țiriac Auto, fără ca, la acest moment, să existe informații oficiale privind calitatea sa procesuală sau eventuale acuzații formulate împotriva acestuia, notează fanatik.
De asemenea, ancheta ar include și verificări legate de alte contracte finanțate din fonduri europene, printre care și unul privind achiziția unor autovehicule speciale 4×4 destinate Poliției de Frontieră Române, contract care ar fi fost derulat de Țiriac Auto. Potrivit surselor citate, demersurile Parchetului European ar fi fost inițiate în urma unei sesizări transmise de ministrul Dragoș Pîslaru.
Ce spune Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: „Nu ne permitem neglijență, improvizație sau lipsă de rigoare”
Printr-o postare pe rețelele de socializare, Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat că a sesizat Parchetul European, DLAF (Departamentul pentru Luptă Antifraudă) și Consiliul Concurenței după ce verificările privind achiziția microbuzelor electrice pentru elevi au scos la iveală diferențe mari de preț între vehicule similare, fără justificări clare.
Implementarea proiectului a fost neunitară, cu achiziții separate făcute de județe, ceea ce a dus la prețuri cuprinse între 99.000 și 263.000 de euro pentru același tip de microbuz. Ministrul a subliniat că instituțiile abilitate trebuie să stabilească dacă a fost vorba de erori administrative sau de practici care afectează utilizarea fondurilor europene.
Am decis să sesizez Parchetul European pe subiectul achiziției microbuzelor electrice pentru elevi.
De asemenea, voi dispune transmiterea către Departamentul pentru Lupta Antifraudă și Consiliul Concurenței a rezultatelor verificării realizate de Corpul de Control al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Am luat aceste măsuri ca urmare a constatării mai multor disfuncționalități care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizați banii europeni.
Apelul de proiecte cu titlul „Microbuze electrice pentru elevi” a fost gândit pentru a sprijini comunitățile locale și pentru a oferi copiilor din mediul rural un transport sigur, modern și prietenos cu mediul. Din păcate, analiza documentațiilor transmise de consiliile județene arată că modul de implementare a fost neuniform și lipsit de o coordonare centralizată.
În locul unui sistem integrat, cu achiziții centralizate și standarde unitare, fiecare județ a derulat proceduri separate, stabilind propriile caiete de sarcini, valori estimate și condiții de livrare.
În total, au fost 74 de achiziții derulate individual de către 40 de județe.
Această descentralizare, deși justificată de dorința de flexibilitate locală, a generat efecte absolut reprobabile: diferențe semnificative de preț între microbuze similare și lipsa unor justificări clare privind diferențele majore de cost.
Au fost identificate situații în care același tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziționat, în județe diferite, la valori semnificativ variabile — între un minim de 99.000 euro și un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferențele.
Au fost recepționate echipamente în afara termenilor de livrare, diferențele de preț variind uneori și până la de trei ori mai mult față de prețul cel mai mic.
Nu există justificări tehnice sau financiare care să acopere diferențele majore de cost.
Diferența semnificativă de preț pentru microbuze similare ridică suspiciuni de înțelegere între firme (preț de cartel), prețul nereprezentând o imagine reală a prețurilor practicate pe piață.
Deoarece ofertele de preț nu sunt fundamentate, acestea generează un potențial prejudiciu bugetar, reprezentând un indiciu de achiziție ineficientă sau neconformă prin prisma obligativității de respectare a principiilor de legalitate, eficiență și economicitate în utilizarea optimă a alocării / cheltuirii bugetului aferent PNRR și a bugetului național aferent.
Totodată, există diferențe între listele localităților beneficiare de microbuze electrice conform cererii de finanțare și localitățile care au primit în final microbuze conform proceselor verbale de predare/primire.
În lumina tuturor acestor aspecte, am dispus transmiterea tuturor constatărilor către instituțiile abilitate: Parchetul European, Departamentul pentru Luptă Antifraudă și Consiliul Concurenței.
Rolul lor este să verifice dacă diferențele de preț și modalitatea de utilizare a informațiilor minime obligatorii din ghid au fost simple erori administrative sau practici care afectează buna gestionare a fondurilor europene.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu are rolul de procuror sau de judecător. Altfel spus, nu avem calitatea legală să dăm verdicte definitive ori să condamnăm potențiale încălcări ale legii.
Ce trebuie însă să facem la nivel administrativ este să învățăm din aceste situații și să aplicăm lecțiile pentru viitor. Vom lucra împreună cu ministerele de linie pentru ca viitoarele apeluri de proiecte europene să includă obligativitatea unei analize de piață solide, a unor prețuri de referință realiste și a unei coordonări mai eficiente între instituții.
România are nevoie de o administrație care funcționează unitar și responsabil. Banii europeni sunt bani publici, iar de folosirea lor corectă și transparentă depinde însăși modernizarea României.
Când vorbim de bani publici, nu ne permitem neglijență, improvizație sau lipsă de rigoare și nu voi tolera niciodată asemenea situații.
- Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
