Articol de Remus Dinu - Publicat marti, 04 aprilie 2023 12:43 / Actualizat marti, 04 aprilie 2023 14:36
Lorena Balaci, 45 de ani, fiica marelui Ilie Balaci, a discutat în podcastul „Profu' de Sport” despre una dintre cele mai mari neîmpliniri ale tatălui său: regretul de a nu fi devenit un antrenor important în România. „Nu că n-a avut loc în țară, tu gândește-te că n-a avut loc la Craiova!”, oftează Lorena.
- AICI, dialogul integral dintre moderatorul Cătălin Țepelin și Lorena Balaci.
- A apărut o revistă excepțională: „Craiova Maxima, povestea unei iubiri alb-albastre” » 148 de pagini PREMIUM într-un album istoric - DETALII AICI
Întrebată de redactorul-șef al Gazetei, Cătălin Țepelin, de ce crede că Ilie Balaci n-a ajuns niciodată un antrenor de renume în fotbalul românesc, fiica „Minunii Blonde” a oferit un răspuns elaborat. A început parafrazând un citat din Biblie rostit de Iisus - „Un prooroc nu este disprețuit decât în patria Lui” - apoi a dezvăluit că tatăl ei, dispărut în octombrie 2018, a sperat până în ultima clipă că va reveni pe banca unei echipe din România.
Ilie Balaci a antrenat mulți în Africa și Asia, cu rezultate notabile pe ambele continente, dar n-a avut același succes și în campionatul României, unde singurele „zvâcniri” le-a avut chiar la Universitatea Craiova.
VIDEO. Lorena, despre marele regret al lui Ilie Balaci: „El n-a avut loc nici la Craiova!”
- Ilie a fost plecat foarte mulți ani, foarte multe experiențe în o grămadă de țări din zona aceea (n.r. - în Golf). De ce crezi că nu și-a găsit un loc mai bun în fotbalul românesc?
- Este foarte simplu. Pentru că nimeni nu e profet în țara lui! Și să știi că această sintagmă i s-a potrivit perfect lui tata, din păcate, cu toate că el și-ar fi dorit foarte mult...Din păcate, nu că n-a avut loc în țară, tu gândește-te că n-a avut loc la Craiova! Și, atunci, această sintagmă i s-a potrivit perfect. Totuși, vezi? Dumnezeu nu lucrează cu jumătăți de măsură, niciodată nu ia ceva fără să dea altceva! Nu și-a găsit împlinirea în țară, dar, pe de altă parte, a strâns iubirea și idolatria multor străini. Și acum, la aproape cinci ani de la moartea lui, eu încă primesc mesaje pe Facebook.
- Da?
- De te miri unde, de la suporteri din Tunisia! Gândește-te că el a câștigat Cupa Campionilor Africii prin '92, da? Cu Club Africain de Tunis (n.r. - echipă antrenată de Balaci în acea perioadă). Pentru Dumnezeu, sunt 30 de ani de atunci! Și oamenii nu-l uită. Cu nici un an înainte să moară, a fost cu mama plecat la Dubai câteva zile. Îl oprea lumea pe stradă! Lumea încă îl recunoștea, după atâta timp, ceea ce înseamnă că lumea chiar l-a iubit. Dar, din păcate, nu aici a fost împlinirea pentru el.
- Cât de greu crezi că i-a fost, totuși, să accepte că nu-și va împlini menirea de antrenor în țară sau, mai departe de-atât, la Craiova?
- Să știi că, la cum îl știu eu pe tata, el n-a acceptat lucrul ăsta niciodată!
Ilie Balaci nu renunțase la visul de a deveni un antrenor de succes în România: „Tata încă își dorea”
- Nu s-a împăcat cu ideea că va fi „profet” doar în alte țări.
- Nu! Adică, sunt absolut convinsă că, în adâncul sufletului lui, încă își dorea.
- Și l-a măcinat, crezi...?
- Nu știu dacă...trecuse un pic de partea aia de măcinare. Cred că era un pic mai detașat. Dar, dacă cineva i-ar fi spus la momentul respectiv: „Ilie, vrei să antrenezi pe...?” - nu dau nume, ca să nu creăm alte discuții apoi - sunt absolut convinsă că zicea da! Nu era la modul să spună: „Nu, dom'le, nu vreau”. Ți-am zis, cred că trecuse de perioada aceea de măcinare internă. Era mai detașat din punctul ăsta de vedere.
- Poate faptul că, așa cum spuneai mai devreme, a fost mai visător...poate chiar asta l-a împiedicat ca, în anumite momente, să fie mai cinic în anumite relații, în țară?
- Tata nu putea să fie cinic, nu era felul lui, nu putea! Pentru că vrei să-ți spun ceva? Și toți cei care l-au cunoscut mai bine pot spune lucrul ăsta: tata, în sufletul lui, era un om extrem de bun. El își dădea cămașa de pe el oricui i-o cerea! Nu ar fi putut [să fie cinic], ar fi însemnat că nu e el. Ar fi însemnat să se transpună într-o persoană, care, cu siguranță, nu și-ar fi dorit să fie. Nu putea fi cinic! Da, poate în cel mai rău caz era uneori ironic, dar să știi că și ironiile lui, cumva, cred că aveau un dram de tristețe pe undeva. Uite, spre exemplu, știu că în ultima perioadă refuza să meargă la tot felul de emisiuni televizate.
- Din ce cauză?
- Pentru că erau lucruri pe care el le spusese cu ceva timp în urmă, le preluaseră doi-trei ulterior și toată lumea se minuna: „Vai, ce a zis cutare!”. „Păi stați, fraților, că v-am spus despre treaba asta acum un an și jumătate și nimeni nu m-a băgat în seamă”. Nu că era tatăl meu, dar era un profet! Îmi pare rău că lumea nu și-a dat seama că el avea o putere de a previziona niște lucruri... Și știu foarte multe lucruri pentru că noua, acasă, ni le spunea. Zicea: „Faceți pariu cu mine că o să se întâmple așa?”. „Hai, mă, tată!”.
Ilie Balaci, ca antrenor...
- a câștigat 21 de trofee în Africa și Asia, cel mai important fiind Cupa Campionilor Africii;
- a antrenat la Pandurii, Drobeta Turnu-Severin, Club Africain, Olympique Casablanca, Al Shabab, Al Nassr, Al Hilal, U Craiova (în două mandate), Al Ain, Al Hilal, Al Sadd, Al Ahli, Al Arabi, Kazma, Raja Casablanca, Al Nahda, Al Hilal Omdurman și Al Suwaiq;
- a stat ultima oară pe bancă în 2017, în Oman, la Al Suwaiq.
){kind=small}
