Un medic din Tîrgu-Jiu trăieşte din 2003 cu inima unui fost fotbalist de la Pandurii » "Şapte ani furaţi de la viaţă"

Chirurgul Mihail Stăniloiu de la Spitalul Judeţean povesteşte cum este noua lui viaţă după transplantul de cord de la Mihai Şerbănoiu, decedat la 23 de ani în urma unui accident de maşină

Şapte ani cu inimile frînte de durere. Pentru familia Şerbănoiu din Scorniceşti timpul s-a oprit în loc în 2003. Singura lor alinare este că inima lui Mihai bate în continuare în pieptul unui alt om.

Şapte ani cu inimă tînără, plină de viaţă. Pentru medicul Mihail Stăniloiu, 64 de ani, de la Spitalul Judeţean din Tîrgu-Jiu, 2003 este anul în care s-a născut a doua oară. Destinul a făcut ca în timp ce el aştepta resemnat pe un pat de spital transplantul de cord salvator, Mihai să fie internat în moarte clinică, cu şanse infime de supravieţuire. 

"Necazul băiatului a fost norocul meu, pentru că familia lui Mihai a decis ca el să trăiască mai departe prin mine"
Mihail Stăniloiu, chirurg

"Îmi luasem gîndul de la viaţă"
Stăniloiu, specialist în chirurgie maxilo-facială, e conştient de şansa primită: "Sînt şapte ani pe care i-am furat de la viaţă. În 2003, eram pe ultimii metri, nu mai speram să apară la timp o inimă pentru mine. Îmi luasem gîndul. Am avut noroc că inima lui Mihai a fost compatibilă, iar grefa a reuşit. Voi fi recunoscător toată viaţa familiei lui Mihai şi reputatului chirurg Şerban Brădişteanu, de la Spitalul Floreasca, o valoare inestimabilă a României terfelită de guvernanţii noştri mafioţi. Nu-mi e frică de ceea ce spun, meseria nu mi-o pot lua, poate doar viaţa!".

"Nu-l cunoşteam pe Mihai, fiindcă nu sînt microbist şi n-am mers niciodată la meciurile Pandurilor. În tinereţe, ca tot olteanul, am ţinut cu Craiova Maxima"
Mihail Stăniloiu, chirurg

"Ne-am potrivit perfect"
Doctorul a mai adăugat: "M-am potrivit perfect cu Mihai, inclusiv la înălţime şi greutate, astfel că nu a fost nevoie ca vasele sangvine să fie modificate. Dumnezeu m-a ajutat fiindcă şi eu, la rîndul meu, le-am prelungit viaţa oamenilor pe care i-am operat de cancer. Acum am o viaţă normală, merg la control din 6 în 6 luni. Dimineaţa lucrez la spital, iar după-amiaza la cabinetul privat".

"Statul a plătit transplantul! Azi n-aş fi avut nici o şansă. Din cauza sistemului corupt, la noi nu se mai fac astfel de intervenţii, iar în străinătate costă vreo 250.000 de euro"
Mihail Stăniloiu, chirurg

"Am vrut să-i înfiez copilul"
Mihail Stăniloiu spune că a ţinut o vreme legătura cu familia fotbalistului a cărui inimă îi bate în piept, dar a pierdut contactul de cîţiva ani. "S-au cam dezbinat după moartea lui Mihai. Ultima dată cînd am fost la Scorniceşti, Alexandru, fiul lui Mihai, era la bunică. Le-am propus să înfiez copilul, o făceam cu mare drag, dar mama lui n-a fost de acord. I-am făcut însă o poliţă de asigurare de studii, bani care sper să-l ajute cînd va împlini 18 ani", a explicat doctorul cu inimă de fotbalist.

1.500 de euro costă tratamentul lunar pe care dr. Stăniloiu îl primeşte de la stat

11 ani se împlinesc pe 24 octombrie de la primul transplant de cord efectuat în România, autor dr. Brădişteanu

Părinţii s-au despărţit, mama a plecat în Italia cu fiul cel mic, Claudiu (29 de ani), tatăl trăieşte cu altă femeie, iar soţia lui Mihai şi-a refăcut viaţa

"Am o fetiţă pe care o strig Mihai"
Tata lui Mihai, Constantin Şerbănoiu (57 de ani, foto), îşi alină dorul după fiul său prin copilul făcut cu noua soţie

Părintele fostului fotbalist trăieşte la Scorniceşti, într-o casă impunătoare, nefinisată însă la exterior, aflată lîngă stadion. N-o duce nici rău, dar nici prea grozav.

Povesteşte cu un nod în gît: "Mi-e tare greu fără Mihai! Eu l-am ajutat să ajungă fotbalist, iar el m-a ajutat cît a putut. Nimic nu mai e ca înainte. La cîteva luni după tragedie am divorţat, mama lui Mihai a plecat în Italia, cu celălalt băiat al nostru, Claudiu. Necazul nu s-a oprit aici, tot pe atunci mi-a sărit carbid în faţă şi am rămas fără ochiul drept. Acum îl am de sticlă şi primesc o pensie de handicap de 330 de lei".

Are o alinare: "În 2005, Dumnezeu mi-a dat o fetiţă, pe care am făcut-o cu femeia cu care trăiesc acum. Am botezat-o Mihaela, dar eu îi zic Mihai ca să-mi alin dorul de fiului meu drag". Nu vrea să îl audă micuţa, spune ca pentru el: "Nimic nu-mi poate umple golul din suflet".

"Cînd l-am îmbrăţişat pe doctorul Stăniloiu, la un parastas, am simţit că-l strîng în braţe pe Mihai al meu. Şi comunicarea parcă o aveam cu Mihai"
Constantin Şerbănoiu, tatăl lui Mihai

"În primii doi ani, mergeam des la mormîntul fiului mei, apoi n-am mai avut puterea. Muream că nu-l puteam lua acasă. Acum mi-am mai revenit"
Constantin Şerbănoiu, tatăl lui Mihai

"N-am luat nici un leu pe inima lui Mihai. Cei de la <Floreasca> ne-au promis că ne asigură transportul coşciugului pînă la Scorniceşti, dar ne-au minţit"
Constantin Şerbănoiu, tatăl lui Mihai

"De ce nu ne mai caută doctorul Stăniloiu?"
Viorica, soţia fostului fotbalist Mihai Şerbănoiu, este mîhnită că omul în pieptul căruia bate inima bărbatului ei n-a mai dat semne de viaţă. "N-am pretenţii să ne ajute, dar băieţul ştie că inima tatălui său bate în pieptul dînsului. Am fost plecată o perioadă în Italia, cu soacra şi cumnatul meu, dar copilul nu s-a acomodat şi m-am întors cu el la Scorniceşti. Alex e un copil inteligent, a  terminat clasa I cu calificativul <<foarte bine>. Taică-su ar fi fost mîndru de el, joacă fotbal la Viitorul Scorniceşti", a povestit văduva lui Mihai.

"Cînd soacră-mea m-a întrebat dacă sînt de acord să donăm inima lui Mihai i-am zis: <Mami, ar fi bine să rămînă ceva viu din el>. N-am cerut nici un ban"
Viorica Şerbănoiu, soţia lui Mihai

ACCIDENTUL DIN 2003

A stat 3 zile în comă
Mihai Şerbănoiu (foto) şi-a pierdut viaţa în urma unui accident rutier produs pe 23 iunie 2003. Fostul fotbalist de la Pandurii conducea o Dacie 1310, iar pe bancheta din spate a maşinii se aflau soţia şi băieţelul lor de 3 luni. "Ne întorceam de la Craiova, unde ne întîlniserăm cu nişte prieteni să aranjăm vacanţa la mare, cînd am fost tamponaţi de o autoutilitară Iveco, angajată în depăşire fără să se asigure", rememorează soţia. Mihai a ajuns la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, în comă de gradul IV, cu leziuni multiple la cap şi torace. A decedat după 3 zile.

43.000 de euro transplantul de cord
Pacienţii care au nevoie de transplant de cord sînt înscrişi de Agenţia Naţională de Transplant pe o listă de aşteptare pînă apare un donator declarat în moarte clinică. Prelevarea inimii se face doar cu acordul rudelor de gradul I, iar transplantul trebuie făcut în cel mult 4 ore din momentul prelevării. Compatibilitatea este foarte importantă, motiv pentru care în sala de operaţie sînt duşi cîte doi pacienţi. Un transplant costă în România 43.000 de euro, cheltuieli suportate de stat. 

Fără negocieri
Potrivit statisticilor din cei aproximativ 2.000 de transplantaţi existenţi în România, circa 70-80 sînt cazuri de transplanturi de cord. Cele mai multe sînt grefele de rinichi (85%) şi de ficat (10%). În ţara noastră nu se fac încă transplanturi de plămîni. "Nu se poate negocia pentru organe, deoarece familiile donatorilor nu intră în contact cu rudele primitorilor", a explicat Dan Luscalov, director executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant.  

22% dintre bolnavii care sînt trecuţi pe listele de aşteptare pentru a putea beneficia de un transplant  de cord mor înainte de a fi găsit un donator compatibil