Articol de Daniel Scorpie - Publicat sambata, 07 decembrie 2024 14:58 / Actualizat vineri, 17 ianuarie 2025 11:25
Mikel Arteta (42 de ani), managerul lui Arsenal, este deja denumit în Anglia „noul Pulis”, așa cum „tunarii” au devenit Stoke 2.0. Golurile marcate în meciul cu Manchester United (2-0), la capătul unor lovituri de colț, o dovedesc din plin!
Formația londoneză a câștigat în ultima etapă din Premier League din două faze fixe. Ambele sunt rodul schemelor exersate la antrenamente și aplicate aproape perfect în timpul meciurilor de jucătorii echipei londoneze.
Și reușita lui Jurren Timber (54), și golul al doilea, semnat de William Saliba (73), ambii fundași, au finalizat momente fixe ale partidei de pe „Emirates”.
22de goluri a marcat Arsenal în urma unor lovituri de colț începând din startul sezonului trecut. Cu peste 7 mai multe decât a reușit Manchester City!
Arsenal a ajuns la 6 goluri din corner în acest campionat
Nu mai este demult niciun secret că, într-o proporție tot mai semnificativă, rezultatele sunt influențate de momentele statice ale jocurilor. Dar „tunarii” au dus această axiomă la nivel de strategie, pe care o aplică decisiv pentru a-și adjudeca punctele.
Peste o cincime din golurile aflate după 14 runde la activul celor de la Arsenal (6 din 28) au rezultat la capătul unor scheme atât de bine lucrate din cornere.
Deja lumea a început să se familiarizeze cu manevrele tactice ale lui Mikel Arteta la loviturile de colț, numai că problemele mari sunt că aproape niciodată rivalii nu le pot contracara!

Cred că avem un avantaj psihologic asupra adversarilor. Avem un important beneficiu marcând din fazele fixe. Faptul că ni se oferă alternativa de a câștiga astfel partidele ne dă încredere. Ne face să ne simțim bine
Jurren Timber, fundașul lui Arsenal, marcator cu Manchester United
Scheme clare la ambele bare, dar cu pasatori diferiți
Cert este că „tunarii” au doi executanți ale acestor cornere, Declan Rice și Bukayo Saka. Primul trimite mingea, de obicei, la prima bară, cu o traiectorie plată, în timp ce al doilea livrează mingi spre colțul îndepărtat al porții.
Mișcarea browniană a colegilor săi, de regulă sunt șase care urcă în suprafața de pedeapsă, are mereu același aspect.
Cinci dintre „tunarii” din careul de 16 metri (nu lipsesc fundașii, care au detentă și abilități în jocul aerian) stau inițial în afara cadrului porții, în mănunchi, iar al șaselea se poziționează undeva departe de ei.

În două secunde, umplu spațiile libere dintre adversari!
În vreme ce echipa aflată în defensivă încearcă să se organizeze, de regulă alegând să facă marcaj în zonă, nu om-la-om, elevii lui Mikel Arteta, poreclit de presa britanică „noul Pulis” (managerul lui Stoke City era faimos și el la fazele fixe, în special după aruncări foarte lungi de la margine), știu că, în maximum două secunde din clipa în care executantul cornerului arată codul de semnalizare, ei trebuie să se disperseze.
Traseele, hipnotizante pentru rivali, îi fac să să se plaseze în careul mic, blocând și portarul, dar și toate punctele strategice din fața buturilor.
Așa au pățit-o și jucătorii lui Ruben Amorim, care, deși știau ce li se va întâmpla, n-au avut antidot și, aproape mereu, au ratat prim-planul!
Și jucătorii lui United știu teoria, dar stau rău cu practica
Relevant pentru această observație este faza deschiderii scorului. Deși intuiesc traiectoria balonului venit de la colțul terenului, Bruno Fernandes și Rasmus Hojlund sar amândoi prost, sub minge, și se elimină din joc!

Astfel că primul „turn de control” al lui Arsenal, Timber, reușește de la prima bară să devieze cu capul mingea spre poarta lui Onana. Camerunezul nu mai are cum să aibă un reflex salvator, distanța fiind mică față de autorul golului!
Dincolo de eroare dublă a „Diavolilor Roșii”, și dacă apărătorul dreapta nu s-ar fi întâlnit cu balonul, Arsenal mai avea doi ori trei jucători gata să finalizeze cu o execuție aeriană din careul mic.
Sau, dacă vreun fotbalist al oaspeților ar fi respins mingea, exista soluția șutului pentru un „tunar” nemarcat în mijlocul careului mare
Regula de bază este blocarea portarului pe linie!
Mikel Arteta și asistenții săi specializați pe exersarea fazelor fixe ofensive insistă întotdeauna pe plasarea unui jucător între portar și cel mai apropiat fundaș advers, pentru a le submina autoritatea în careul de 6 metri și a le pune dubii în a interveni la mingea înaltă.
Ideea, inclusiv în situațiile în care cornerul este bătut pe bara a doua de Bukayo Saka (așezarea „tunarilor” este fix aceeași!), este ca măcar doi coechipieri să ajungă să ia fața adversarilor, pentru a putea finaliza cu capul dacă nu reușește acest lucru colegul aflat la colțul scurt.

Scenariul acesta s-a pus în practică la golul de 2-0 al lui Arsenal. Este adevărat și cu o doză de noroc, dar numai îndrăzneții înving, cum era titlul unui best-seller! Pentru că Saliba deviază involuntar balonul în plasă.
Soluțiile? Ori pui om la bare, ori nu le oferi cornere!
The Sun a analizat mai multe situații de acest gen din care Arsenal a reușit să modifice tabela de marcaj, ajungând la concluzia că managerii adverși ar avea două variante de a anihila strategia londonezilor.
PRIMA: este necesar să așezi câte un om la stâlpii porții, pentru a micșora spațiul prin care mingea ar putea intra în plasă.
Plus, de preferat, încercarea blocajului om-la-om, chiar dacă mișcarea (aparent haotică) „tunarilor” pare dificil de anticipat, și a unei sincronizări în deplasarea rapidă spre toate zonele careului mic.
A DOUA: dacă simți că nu ai cum să stăpânești situația, mai bine eviți acest gen de faze fixe. Nu le oferi cornere adversarilor! Este de preferat să lași să centreze din extreme și să te organizezi mai bine în careul mare, unde acțiunea nu decurge într-un timp atât de scurt ca la loviturile de colț.