Detalii șocante din casa regretatului Radisa Ilic, fostul portar al lui FC Național: „N-ar fi trebuit să facă asta. Măcar de dragul fiicei sale!”

Vestea morții lui Ilic, portar trecut și prin România, pe la FC Național, a șocat o țară întreagă. Apropiații au rămas înmărmuriți de tragedie, după cum reiese din mesajul emoționant al unei vecine, potrivit sportal.blic.rs.

„A fost un băiat minunat, cinstit și bun”

Pot spune despre el că a fost un băiat minunat, bun și cinstit. Locuia cu mama sa, o femeie deosebită, iubită de toți vecinii. Sunt cu adevărat surprinsă, e un șoc pentru noi toți. E șocant, un tânăr care are o fiică, o fostă soție... îi vedeam împreună, totul părea perfect, pur și simplu un om extraordinar, nu am cuvinte. E un șoc pentru toți cei de aici. Era mereu alături de mama lui, o femeie minunată, o femeie bună. Nu am decât cuvinte de laudă pentru amândoi. Știam că a jucat la Partizan, era foarte apreciat

- mesajul vecinei îndurerate

Născut în Bajina Bašta, unde și-a început cariera fotbalistică, a jucat timp de 4 ani pentru Sloboda Užice, înainte de a se transfera în 1998 la Partizan Belgrad. În 2003, a ajuns la clubul românesc FC Național. Un an mai târziu, s-a alăturat echipei Borac Čačak.

A jucat două sezoane la Borac, unde și-a revitalizat cariera. În 2006, s-a transferat la OFK Beograd, club unde a cunoscut apogeul carierei sale. A petrecut două sezoane acolo, devenind căpitan și un favorit al suporterilor. Prestațiile sale i-au adus și convocarea la națională. A jucat apoi la Panserraikos, în Grecia, iar la întoarcerea în Serbia a petrecut o jumătate de sezon din nou la Borac Čačak. În cele din urmă, înainte de sezonul 2010/11, a semnat un contract pe doi ani cu Partizan, unde și-a încheiat cariera.

Radisa Ilic / foto: Imago

A debutat pentru naționala Serbiei pe 6 februarie 2008, într-un amical contra Macedoniei. Ilić a început să lucreze ca antrenor de portari la Partizan în 2013, părăsind postul în 2016.

Fanii își vor aminti cu siguranță că a făcut parte din generația care a calificat Partizanul în Liga Campionilor, trecând de Anderlecht, după ce belgienii au ratat trei lovituri de la 11 metri. A devenit rapid favoritul tribunelor, suporterii scandându-i „Tu ești portarul numărul unu, Radiša”, chiar și după venirea lui Vladimir Stojković.

Inima se rupe de ceea ce i s-a întâmplat lui Radiša Ilić în ultimii ani

Contextul sinuciderii este dezvăluit de „Informer”, care menționează că nefericitul Radiša a avut câțiva ani foarte grei.

Ilić a locuit în ultimii ani în orașul său natal, Bajina Bašta, alături de mama sa. Acum patru ani, și-a pierdut fratele, o tragedie care l-a marcat profund. Surse neoficiale indică faptul că a divorțat în urmă cu ceva timp. Fosta soție și fiica sa locuiesc în Belgrad. Înainte de moartea fratelui, Ilić și-a pierdut și tatăl, iar aceste pierderi au lăsat o amprentă adâncă asupra lui, conform informațiilor publicate de portalul menționat.

Sasa Ilic a vorbit emoționant despre Radisa

O veste îngrozitoare l-a șocat pe fostul coechipier al lui Radiša, legenda lui Partizan, Saša Ilić. Radiša și Saša Ilić au trecut prin multe împreună, lucru confirmat pentru Sportal de legendarul căpitan al alb-negrilor.

Radiša nu mai e, oameni buni, e posibil așa ceva... Nu vreau să cred, aș vrea să-mi spună cineva că nu e adevărat

- Saša Ilić

Sașa, printre lacrimi, abia vorbind, a găsit puterea să spună lucruri cruciale despre Radiša.

Am petrecut mult timp împreună. De la echipele naționale de juniori, apoi la Partizan atâția ani. Doresc pe această cale să transmit sincere condoleanțe familiei. Radiša a fost un om minunat. Un suflet bun, care a avut o atitudine corectă față de tot în viață. A fost un portar fenomenal. Coleg, prieten, frate... Nu există cuvinte potrivite să-l descriu. Îmi cer scuze, nu pot spune mai mult

- Saša Ilić

Ljubiša Tumbaković a vorbit despre Radiša Ilić

Antrenorul care l-a promovat pe Radiša Ilić la prima echipă a alb-negrilor, Ljubiša Tumbaković, este devastat de tragicul eveniment.

Veste îngrozitoare. Sunt șocat. A fost un tip minunat. Un portar excelent. Și o personalitate aparte. Nu-mi vine să cred că vorbim despre el în acest context... Chiar l-am apreciat, era un băiat cumsecade și un adevărat profesionist. Era diferit de ceilalți. Prin comportament, dar și prin interese. Fotbalul era, desigur, pe primul loc, dar adora muzica. Era fascinat de ea. O personalitate multilaterală. Un caracter excelent. Nu pot să cred că nu mai este printre noi

- Ljubiša Tumbaković