Articol de Daniel Scorpie - Publicat luni, 26 mai 2025 14:05 / Actualizat luni, 26 mai 2025 17:16
Aruncat nebunește în focul unei misiuni care părea pentru foarte mulți imposibilă, fără experiență și nicio recomandare, Cristi Chivu a câștigat pariul pus de Parma cu debutantul în Serie A. Antrenorul român a ieșit incredibil dintr-o situație aproape compromisă, evitând retrogradarea și turnând temelia unei noi cariere, ce promite să urmeze pașii celei avute ca jucător, ajuns câștigător de scudetto și Champions League.
Acum, la rece, după toate emoțiile și tensiunile psihodramei gialloblu, putem spune că antrenorul român a reușit un miracol. Nu unul papal, dar și-a dus la capăt o misiune aproape imposibilă. S-o scoată pe Parma din zona retrogradării, s-o stropească cu apă vie, să-i dea a doua viață în Serie A. Și, totodată, să își ofere prelungirea aventurii de antrenor pe Ennio Tardini, „locul din care nu vreau să plec și unde mă simt fericit”.
Câți ar fi pariat, un euro măcar, că un tehnician cu zero experiență la seniori, nicidecum în Serie A, și fost jucător important în fotbalul italian și mare pentru România (câștigător cu Inter de Triplă, scudetto-Cupă-Liga Campionilor, și căpitan al naționalei) va izbuti în 100 de zile, câte au trecut de când s-a pus la masa tratativelor, să păstreze în elita Il Calcio o echipă nou-promovată, lăsată în stop cardio-respirator de mult contestatul Fabio Pecchia?
A luat Parma de pe locul 18 și a dus-o la +5 de retrogradare
Care sunt reperele dezastrului de unde a pornit Chivu? Locul al 18-lea, după 25 de etape, cu 20 de puncte, golaveraj 30-45. A doua cea mai slabă defensivă, după Verona. Cu 13 înfrângeri și doar două partide fără gol primit: nulurile de la Bologna și Torino.
O echipă care avea patru eșecuri legate și două puncte obținute în ultimele șapte etape, intrată într-un vârtej necontrolat spre întoarcerea în liga secundă. Parma lui Pecchia, frenetică, pe alocuri spectaculoasă, dar sinucigașă, extrem de expusă șocurilor și revenirilor dureroase, nu reușise să o învingă acasă decât pe codașa Monza dintre contracandidatele la retrogradare. Era într-o depresie totală, internată la terapie intensivă, în căutarea unui medic experimentat în salvări, nu a unui stagiar venit în practică.
Chivu a acceptat ceea ce toată lumea refuzase. Antrenorii cu expertiză în astfel de operațiuni complicate au întors toți spatele provocării. Chiar și alt începător în meserie, Andrea Pirlo, a zis „pas”. Doar Cristi s-a băgat, cu capul înainte, așa cum făcea și când se bătea cu atacanții adverși, ajungând să își pună în pericol viața (la propriu!) într-un meci la Verona. Nu l-a interesat reputația, ci au contat pasiunea și dorința de a nu lăsa să-i scape acest tren. Pentru a nu regreta mai târziu că n-a încercat, cu riscul la pachet al eșecului.
Chivu a adoptat un „low profile” și strategia clasică italiană
Ce avea de pierdut, să termine pe 19 sau pe ultima poziție? De pe locul al 20-lea, cu 20 de puncte (ce coincidență, exact de la cota aceasta a preluat Parma la mijloc de februarie!), „cruciații”, cu Man și Mihăilă în lot, picau în Serie B. După ce proprietarul american Kyle Krause investise 104 milioane de euro în transferuri (22 de milioane numai pentru a-i cumpăra pe ambii români)!
Chivu nu s-a gândit că nu poate, că e foarte greu sau că ce rost are! Dacă Parma nu s-ar fi salvat, fanii, conducerea și presa italiană n-ar fi dat vina pe el, ci mai mult pe moștenirea grea, preluată de la antrenorul premiat cu „Panchina d'argento” (banca de argint) în sezonul promovării. Pariul pus însă de noul director sportiv Federico Cherubini a fost, până la urmă, câștigător.
Cristi a adoptat „low profile”, nu a dat declarații sforăitoare și nici nu a promis marea cu sarea. A renunțat la stilul propovăduit de predecesorul său mult mai experimentat și a făcut exact ca Ranieri la Roma (fără nicio comparație cu minunea giallorossa). A mizat pe strategia italiană „old style” și a pus la punct apărarea, temelia oricărui proiect, așa cum spunea Antonio Conte.
Nu s-a plâns de problemele de lot și că nu l-a avut mai deloc pe „regizorul” Bernabe, i-a tratat pe toți jucătorii la fel, inclusiv pe Man. Și-a admis public și chiar și-a cerut scuze pentru alegerile și greșelile făcute. Nu a căutat vinovați în altă parte, la arbitri, ghinion sau adversari!
Solidaritate, curaj, personalitate, sacrificiu și maturitate. Sunt cuvintele pe care a pedalat mereu Chivu, apăsând puternic, însă fără a cutremura pereții vestiarului, tastele încrederii, moralului și speranței în reușita misiunii delicate încredințate de club.
Media punctelor lui Chivu, cu 54% peste cea a lui Pecchia!
Schimbarea defensivă de la sistemul cu patru la cel cu cinci fundași a fost prima cheie - esențială - a cifrului miraculos. De-aici și-a reechilibrat toată echipa, într-un 3-5-2 cristalizat tot mai solid, abandonând fantezistul 4-3-3 al lui Pecchia. A strâns liniile și rândurile și s-a înhămat, alături de băieții săi, la jugul salvării. Ce a reușit în cele 13 finale și peste o mie de minute de stres, pe teren și în tribună?
A făcut 16 puncte, adică o medie 1,23 pe meci (față de 0,8 cu Pecchia). Parma a marcat 14 goluri (medie 1,07, față de 1,25) și nu a mai încasat decât 13 goluri (medie unitară, față de 1,8), având cinci partide cu poarta lui Suzuki intactă!
Dintre cele 16, 13 puncte au rezultat în ciocnirile de grad maxim de risc contra granzilor campionatului: victorii, în ordine, cu Bologna (2-0), cu Juventus (1-0), ambele pe Tardini, și ieri cu Atalanta (3-2) la Bergamo. Împotriva fostei câștigătoare a Europa League, în fața căreia Parma nu marcase de o eternitate, 4.115 zile!
Plus remize cu Inter (2-2), Fiorentina (0-0), Lazio (2-2) și Napoli (0-0), adversare clasate la final în primele șapte! Toate fiind echipe care au terminat sezonul în Top 9. Chivu n-a pierdut cu niciuna dintre cele care vor reprezenta Italia în Europa în 2025-2026! A desăvârșit „un capolavoro” (capodoperă) în termeni fotbalistici!
Nu îmi pasă deloc de reputație, conștiința mea arată cine sunt cu adevărat. Nu îmi pasă de ceea ce cred alții despre mine, așa sunt eu. Nu am nevoie de nimic, fac totul din pasiune, fac totul pentru staff-ul meu, care mi-a oferit atât de mult și care s-a pus la dispoziția grupului. Aș vrea să le mulțumesc tuturor, pentru mine această salvare valorează cât un scudetto. Mulți au spus că nu era o echipă sudată, dar am acceptat provocarea
Cristi Chivu, antrenorul Parmei
Chivu a recuperat fantastic handicapul avut față de rivale!
În ziua numirii lui la Parma, pe 18 februarie, Cristi avea următoarele handicapuri de recuperat față de competitoarele din lupta pentru permanența în elită: Empoli (-1), Verona (-3), Lecce (-5) și Cagliari (-5), dedesubt găsindu-se doar Venezia, la 4 puncte.
La linia de sosire a maratonului, squadra gialloblu a recuperat formidabil. A adunat cu 7 puncte mai mult în raport cu Lecce, 5 în plus față de Cagliari, 4 față de Empoli, 3 față de Venezia și cu două peste ceea ce a strâns Verona! Ca să nu ne mai referim la Monza, lăsată mult de tot în spate, la 18 puncte (de la -6, unde se afla „lanterna roșie” după demiterea lui Pecchia).
16,5milioane de euro a cheltuit Parma în mercato invernal pentru a-i cumpăra pe Ondrejka (Antwerp), Lovik (Molde), Pellegrino (Velez Sarsfield), Djuric (Monza) și Vogliacco (împrumutat de la Genoa). În vară, nou-promovata investise o sumă mai mult decât dublă (34,8 milioane), plătind bani pentru șapte jucători
A început perfect, chiar dacă ajutat și de unele circumstanțe arbitrale, 2-0 cu Bologna, care venea pe Tardini neînvinsă în 2025! A fost o injecție de moral, însă insuficientă pentru resuscitare. Eșecul de la Udine, probabil cel mai slab joc cu Chivu, remizele cu Monza și Verona, au dat de înțeles că debutantul n-avea bagheta magică.
Ba chiar au lăsat impresia că nu are destul curaj să riște și să ia punctele mult mai accesibile. S-a temut, ca orice ucenic, să nu greșească iremediabil. S-a mulțumit cu puțin pentru a putea culege roadele coapte mai departe.
Dar Chivu a ales soluția mai complicată pentra ecuația salvării. Schema cu care a refăcut cubul Rubik amestecat într-un aspect apoape imposibil de rezolvat i-a lăsat pe mulți cu gura căscată. A ieșit din situația disperată luând șase puncte cu Juventus, Inter, Lazio și Fiorentina, fără să piardă! Pe care apoi nu le-a mai obținut, cum ar fi fost normal, cu Como și cu Empoli!
Doi jucători aduși în iarnă cu 9 milioane au marcat 8 goluri
Cristi a fost forțat să reziste și șocurilor produse de ratările mari, multe în situație de singur cu portarul (Man a fost, din păcate, campion), aici fiind capitolul eficienței la care jucătorii n-au rezonat la plângerile lui. Puteau să îl coste, foarte scump, punctele irosite în partidele cu Lazio și Como, cu care Parma ar fi evitat fibrilațiile ultimei runde!
Marcatorii în mandatul lui Chivu
Jacob Ondrejka: 5 goluri
Mateo Pellegrino: 3 goluri
Ange-Yoan Bonny: 2 goluri
Simon Sohm: 1 gol
Adrian Bernabe: 1 gol
Milan Djuric: 1 gol
Antoine Hainaut: 1 gol
Diferența în momentele de cotitură a fost făcută și de mutările gândite sub presiune și tensiune de tehnicianul român. Cel mai elocvent exemplu este „remontada” de la Bergamo. Cu toate golurile din repriza secundă marcate taman de rezervele pe care (din loja stadionului în care l-a expediat cartonașul roșu primit cu Napoli) le-a trimis în teren, singurul assist fiind realizat tot de un jucător venit de pe bancă!
Parma n-a rupt plasele porților în mandatul lui Chivu, dar inspirația sa și meritul celor introduși de el au avut un impact grozav. Nouă dintre aceste 14 goluri reușite (64%) de doar șapte jucători (în total în acest campionat, Parma a avut 17), toți străini, au venit de pe banca de rezerve!
Ondrejka a semnat două „doppiette”, iar Pellegrino are una, fiecare fiind realizată într-o repriză! Nouă goluri cu antrenorul român pe margine au fost trecute pe tabelă de achizițiile din mercato invernal. Cu Pecchia fuseseră șase în 25 de partide (sub un sfert), dintre care jumătate fiind reușite de Matteo Cancellieri!
Dacă Bonny, cea mai prețioasă piesă a lotului gialloblu, a reușit primul gol, Ondrejka a închis cercul marcatorilor din scurta „eră Chivu”, tocmai cei doi fiind golgheterii Parmei! Toată lumea a pus osul la treabă, așa cum toți s-au bucurat meritat la final și au dansat de bucurie (chiar dacă Man a părut cam stingher) în fața tifosilor (veniți mereu peste o mie în deplasări), care au visat și și-au pus nădejdea într-un debutant.
Jumătate de milion pentru salvare și contract până în 2026!
Debutantul și-a încheiat perioada de probă și așteaptă să i se activeze acum clauza de prelungire a contractului, semnat doar până pe 30 iunie. Foarte probabil, Parma îi va prelungi aventura și sezonul viitor, recompensându-l pentru misiunea pe care și-a îndeplinit-o cu brio. Recunoașterea profesională rămâne primordială pentru Cristi, aspectul financiar fiind în plan secundar.
Chivu a câștigat suficienți bani cât să nu-l mai intereseze cifrele din contractul care-i va fi reînnoit de Kyle Krause. Dar poate că nu trebuie păstrat secretul în privința primelor de obiectiv. Din sursele GSP.ro, antrenorul „cruciaților” va încasa pentru acest sezon circa o jumătate de milion de euro, în condițiile în care salariul anual de început e 600.000 net, același avut de Pecchia (Cristi are aproape 100 de zile de soldă).
Man, Mihăilă și compania ar putea lua un bonus de salvare de 40-50 de mii de euro, în funcție de cât au fost de implicați, mai mult decât prima de 30.000, plătită pentru promovarea din vara trecută (de obicei, banii sunt trecuți în clauzele contractuale).
De pe poziția de „salvatore della patria”, Cristi Chivu poate negocia altfel atunci când se va așeza la masă cu conducerea și va avea ocazia să înceapă sezonul de la zero. Cu lotul pe care îl va alege și gestiona, valoric și numeric, cu transferurile gândite de el și, clar, cu banii patronului. Pentru a încerca să facă un upgrade la actuala Parma și a-i scuti pe fani de repetarea calvarului.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
