Articol de Alin Buzărin - Publicat vineri, 22 mai 2026, 16:19 / Actualizat vineri, 22 mai 2026 16:20
Mijlocașul lui AEK a luat titlul în Grecia și a fost ales în echipa campionatului elen. Fotbalul nostru are doar doi laureați ”afară”: el și Dennis Man.
Dacă performanța lui Cristi Chivu a fost lăudată așa cum se cuvine, dacă la Milano au fost zeci de jurnaliști români la meciul decisiv, apoi la festivitatea de premiere, la Atena, după Răzvan Marin, n-a fost nimeni. El e la fel de campion ca și Chivu, ca și Dennis Man în Olanda.
Modest și serios
Prin ce-a obținut, e om de prima pagină, deși se pare că e genul de persoană căreia nu-i place să fie acolo, pe frontispiciu. În mod cert a moștenit gena modestiei de la taică-su.
Și pe a seriozității la fel. Nici de Răzvan și nici de Petre nu s-a scris vreodată o silabă dinafara meseriei lor. Nu cancan, nu viață extrasportivă, nu scandaluri. Doar fotbal!
În umbra celuilalt Răzvan
Sigur că dinspre Grecia principalele vești care sosesc sunt cele despre Răzvan Lucescu. Știrile despre celălalt Răzvan, cel de la Atena, stau cumva în penumbră, ca și protagonistul lor.
Dar probabil că proaspătul campion nu se supără, doar antrenorul de la PAOK l-a ținut în brațe la botez, acum trei decenii, și a traspirat ani la rând în același vestiar igrasios din Regie împreună cu Petre Marin, tatăl ”atenianului”.
Nu e ușor în ”Elada”!
Nu e ușor să iei campionatul în Grecia! AEK l-a câștigat în fața PAOK-ului lui Răzvan Lucescu, în fața lui Olympiakos, unde antrenează Mendilibar, iar dacă vorbim de antrenori cu nume sonore nu poate rămâne deoparte Rafa Benitez, care a stat pe banca lui Panathinaikos.
Cluburile elene mari au bani mulți, plătesc destul de bine, iar un titlu câștigat în ”Elada” înseamnă mult. Deși despre el se vorbește mult mai puțin, de pildă, decât despre o salvare in extremis de la retrogradare, cazul lui Radu Drăgușin la Tottenham.
Cel mai bun produs al lui Hagi
Răzvan Marin mai are o calitate pe care puțini o bagă în seamă. De nouă ani joacă mereu în primele ligi din fotbalul european care contează. Standard Liege, Ajax, Cagliari, Empoli, AEK. Dacă statisticile nu greșesc sunt aproape 300 de meciuri (299, conform Wikipedia) la nivel înalt. Din acest punct de vedere, al constanței, el pare cel mai bun produs all-time al academiei lui Hagi.
Alții poate au strălucit mai intens, au avut și ei perioade bune (inclusiv Ianis), însă Răzvan Marin așterne aproape un deceniu de evoluții în campionatele acelea unde jucătorilor români le e tot mai greu să ajungă.
Plus penalty-urile
Mai adăugăm și cele 75 de selecții la echipa națională? N-avem cum să le lăsăm deoparte, și nici cele 12 goluri, iar penaltyurile la a căror executare ne-a scutit înotdeauna de emoții, contează și ele. Sigur că din 2026 n-a trecut nici măcar jumătate, mai e mult până să vorbim despre fotbalistul anului, însă până acum parcă Răzvan Marin întrunește sufragiile.
Pe 23 mai Răzvan Marin împlinește treizeci de ani. Teoretic, e o știre de prima pagină. Însă sărbătoritului nu-i prea place acolo, motiv pentru care urarea de LA MULȚI ANI! vine discret, la final de text, atât cât să-i cadă bine și lui, și celor care îl prețuiesc.