Articol de Justin Gafiuc - Publicat vineri, 22 mai 2026, 00:02 / Actualizat vineri, 22 mai 2026 00:02
Pe 12 februarie, Curtea de Apel București tranșa nulitatea absolută a unui pachet de articole din Statutul Federației Române de Automobilism Sportiv (FRAS): interdicția părților într-un litigiu să se adreseze instanțelor civile, comisii arbitrale constituite ilegal. GSP a prezentat cazul la momentul respectiv, azi a apărut și motivarea instanței, care produce fiori inclusiv către FRF prin asemănări multiple cu speța de la FRAS. Adrian Mititelu e primul pregătit să fructifice breșa apărută în justiție
CONTEXT:
Un conflict între doi piloți (Elena Rădulescu, Bogdan Minea) și FRAS a început în 2022, după ce echipajul a contestat o decizie prin care punctele obținute la Raliul Moldovei au fost înjumătățite. Deși sancțiunea a fost suspendată inițial, acțiunea pe fond a fost respinsă la acel moment din motive procedurale, instanța apreciind că prevederile statutare în vigoare împiedicau judecarea cauzei.
Ulterior, FRAS a anunțat câștigarea litigiului și i-a exclus pe cei doi sportivi din federație. În fața refuzului conducerii de a modifica prevederile contestate, piloții au deschis o nouă acțiune prin care au solicitat constatarea nulității absolute a articolelor considerate abuzive.
Pe 12 februarie 2026, în dosarul 6586/3/2023, judecătorii au admis apelul formulat de piloți, membri ai echipajului 493 și ai clubului ACS Chronorally, schimbând integral soluția primei instanțe.
Curtea de Apel: „Cele două comisii federale nu sunt instanțe arbitrale independente”
Dincolo de sentința ca atare, Curtea de Apel a formulat recent și motivarea, care „arată cum și alte federații, în frunte cu FRF, sunt din acest moment expuse pe chestiuni similare de nelegalitate constatate la nivelul unei instanțe civile”, după cum susțin specialiști consultați de GSP.
Bunăoară, în speța de la FRAS, instanța a punctat următoarele în motivare:
„Întrucât Comisia de disciplină şi Comisia de apel aparțin de Federația Română de Automobilism, fiind organele jurisdicționale ale acesteia, întrucât membrii Comisiei de apel sunt aleşi de adunarea generală a federației, iar membrii Comisiei de disciplină sunt validați de consiliul federal, întrucât membrii comisiilor menționate pot fi revocați de către cei care i-au numit şi întrucât finanțarea comisiilor se realizează de către federație, Curtea reține că cele două comisii nu sunt instanțe arbitrale independente şi au legătură strânsă cu una dintre părțile implicate în litigiile pe care urmează să le soluționeze”.
„Ce-ați zice dacă Parlamentul ar face legislația, ar numi judecătorii, i-ar revoca, i-ar plăti, le-ar suporta costurile de funcționare?”
Cum stau lucrurile la FRF, de exemplu?
În statutul entității prezidate de Răzvan Burleanu, art. 45, printre atribuțiile Comitetului Executiv se numără și aceea că „aprobă structura şi componenţa nominală a comisiilor FRF, precum şi suspendarea sau eliberarea din funcţie a membrilor respectivelor comisii”.
„Mai mult, FRF e și cea care crează regulamentele pe care să le aplice comisiile respective, pe care tot ea le ghidonează. Gândiți-vă la următoarea situație: Parlamentul face legislația, numește judecătorii, îi poate revoca, îi plătește, le suportă costurile de funcționare. Cum vi se pare? Asta se întâmplă la FRF!”, explică un avocat familiarizat cu subiectul.
Legătura strânsă a Comisiei de apel şi a Comisiei de disciplină cu una dintre părțile litigiilor pe care ar trebui să le judece, şi anume cu Federația, nu permite reținerea îndeplinirii exigenței de imparțialitate cerută inclusiv pentru instanțele arbitrale
pasaj din motivarea sentinței de la FRAS
„Au exclus legislația românească din circuit”
Înapoi la motivarea din speța de la FRAS!
„Clauzele compromisorii care trimit la instanțe arbitrale care nu sunt imparțiale și independente, aflându-se sub influența, tutela sau coordonarea uneia dintre părțile litigiului, sunt lovite de nulitate absolută în ceea ce priveşte prevederea care interzice recurgerea la instanțele de drept comun, motivul de nulitate rezultând din nesocotirea dispozițiilor art. 21 din Constituția României”.
Clauza compromisorie este o prevedere dintr-un contract prin care părțile stabilesc dinainte că eventualele litigii dintre ele nu vor fi soluționate de instanțele obișnuite, ci prin arbitraj.
Iată ce spune statutul FRF la art. 6, Afiliere internațională:
„În activitatea lor, FRF, LPF, membrii afiliaţi, jucătorii, oficialii şi membrii comisiilor FRF sunt obligaţi: să îşi asume obligaţia de a înainta, în ultimă instanţă, orice litigiu cu caracter naţional apărut ca urmare sau în legătură cu punerea în aplicare a Statutului sau a regulamentelor FRF, Tribunalului Arbitral al Sportului de la Lausanne, tribunal arbitral independent şi imparţial, pentru soluţionarea de manieră irevocabilă a litigiului, fără a recurge la instanţele judecătoreşti, excepţie făcând cazul în care legislaţia română, aplicabilă de la caz la caz, interzice în mod expres acest lucru”.
„Dacă tu, FRF, ai dictat o sancțiune, eu am dreptul, conform legislației românești, să mă duc la instanța civilă sau la Comisia Națională de Disciplină de pe lângă ANS. Dar FRF ce-a făcut prin impunerea TAS, vezi Doamne adoptată ca obligație prin afilierea la FIFA/UEFA? A exclus legislația românească din circuit!”, mai punctează aceleași surse GSP.
Decizia Curții Europene din 2025 topește supremația TAS și trimite la instanțele naționale
”Motivarea din dosarul FRAS vine ca o idee complementară la ceea ce Curtea Europeană de Justiție a decis deja în august 2025 cu privire la faptul că hotărârile TAS nu mai au caracter de necombătut”, semnalează un alt avocat din domeniul sportului.
Printr-o decizie istorică, vezi cazul Seraing vs. FIFA, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că deciziile Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS) nu mai sunt imune în fața legislației europene. Cluburile și jucătorii pot contesta deciziile TAS în instanțele naționale, dacă ele nu respectă drepturile fundamentale sau normele UE.
Concret, CJUE a statuat că sistemul de arbitraj obligatoriu al FIFA și al altor federații internaționale nu poate împiedica instanțele naționale dintr-un stat membru UE să analizeze dacă deciziile federațiilor și hotărârile TAS respectă dreptul Uniunii Europene.
Astfel, s-a deschis calea cluburilor europene de a ataca sancțiuni precum interdicțiile la transferuri, problemele de licențiere sau de proprietate a drepturilor jucătorilor în fața judecătorilor naționali.
Mititelu: „Am invocat deja aceste lucruri în alte dosare”
Prima voce care preia din mers motivarea din speța de la Curtea de Apel e cea a lui Adrian Mititelu. El se află în continuare în război deschis cu FRF în multiple dosare.
Subliniază acum că „în litigiul de la automobilism, instanța a decis că arbitrajul nu e corect la FRAS, fiindcă se încalcă modul lui de organizare prin comisii care sunt impuse cam după același tipar de la FRF. Iar interdicția de acționare în justiție încalcă articolul 6 din CEDO, referitor la dreptul la un proces echitabil”.
Completează: „Aceste aspecte le-am invocat deja în mai multe dosare. Sunt chiar cereri mai ample, cu referiri la încălcarea deciziilor Curții Europene de Justiție. Vorbim despre spețe aflate chiar pe rolul Curții de Apel București, în fază de soluționare”.
În dosarul de la automobilism, au făcut și recurs, și cerere de suspendare a executării, adică cineva e panicat. Și cam bănuiesc cine, probabil un suport de la distanță chiar dinspre FRF
Adrian Mititelu, patron FCU Craiova, pentru GSP
„Presiunea dreptului european nu mai poate fi strunită”
„Aceste comisii trebuie să fie constituite legal, nu cum sunt la FRF, cu membri numiți de ei. Ce înseamnă arbitraj într-o formulă corectă și independentă? Să dai voie la toți avocații din România să-și depună dosarul pentru un tribunal arbitral al FRF, iar părțile să-și poată alege din listă un arbitru, iar un al treilea să fie desemnat prin tragere la sorți. Adică oameni care n-au nicio legătură cu federația, plătiți din taxele pentru arbitraj”, mai adaugă Mititelu.
Și continuă: „Dar nu! – FRF îi numește prin comisiile jurisdicționale, iar ăia e clar că iau partea federației. Avem acum confirmarea printr-o instanță că o astfel de organizare e nelegală, fiindcă nu sunt îndeplinite condițiile legale”.
Mititelu mai spune că „începe să se aplice ceea ce Universitatea Craiova invocă de 15 ani. Presiunea dreptului european nu mai poate fi strunită. De fapt, asistăm, ușor-ușor, la o întoarcere la normalitate, fiindcă federațiile au găsit până acum formule de a fugi, de fapt, de sub jurisdicția civilă a României. Or, asta nu se va mai putea întâmpla! Nu poate să mai spună nimeni că într-o federație se aplică într-un fel, iar în alta – diferit”.
„E abuzivă obligativitatea de a merge la TAS”
Își prezintă mai departe punctul de vedere: „În primul rând, nu mai poate fi acceptată teza că trebuie să ne judecăm neapărat în Elveția. Apoi, se confirmă prin analogie faptul că arbitrajul de la FRF este, de fapt, ilegal, așa cum s-a consfințit printr-o hotărâre judecătorească și acum la FRAS”.
El constată că „e prima instanță din România care pune în aplicare articolul 21 din Constituție și dreptul european. Și sunt convins că nu e o chestie întâmplătoare în sensul unor judecători care fac figură separată în sistem. Cred că vorbim deja despre un curent”.
Cum se încheie interpretările în versiunea lui Mititelu?
„E o lovitură gravă la adresa FRF, pentru că se stabilesc acum două chestiuni: că obligativitatea de a merge la TAS e abuzivă și, de asemenea, că au funcționat în regim ilegal cu niște comisii jurisdicționale care nu îndeplinesc în mod evident criteriile de a fi considerate instanțe arbitrale. Nu mai merge la infinit cu abuzurile și cu funcționarea federației după metodele unui clan. O castă!”.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
