)
Articol de Daniel Grigore - Publicat vineri, 18 iulie 2025 22:42 / Actualizat vineri, 18 iulie 2025 23:18
Capricii și bani publici. O relație curioasă, de interdependență, exemplificată perfect de unul dintre cei mai talentați jucători români (încă) în activitate.
Întrebați orice om de fotbal în cunoștință de cauză și răspunsul va fi același: realizările lui Constantin Budescu (un campionat, o Cupă, 15 meciuri la echipa națională) nu sunt pe măsura talentului de care a beneficiat.
Un fotbalist capabil de culmi impresionante în zilele lui bune, dar al cărui talent nu a fost susținut de disciplină, de efort consistent și constant.
Talentul scos la licitație
Traseul lui Constantin Budescu în ultimii ani are un element comun: prezența banilor publici în peisaj.
Două dintre ultimele lui patru contracte au fost la cluburi care trăiesc din bugetele comunităților de acolo. La orizont se profilează o nouă astfel de colaborare, de această dată în Liga 2, la o echipă care nici măcar n-are drept de promovare — deci o miză sportivă care să justifice angajarea lui Budescu.
În ultimele sezoane, mijlocașului de creație i-au fost propuse contracte și promise salarii importante în baza a ceea ce ar fi putut deveni, nu pentru ceea ce reprezenta la momentele respective.
Pentru fotbalistul care în ultimele luni a încălzit mai des corzile vocale decât bicepșii femurali, singurele aventuri recente din zona „privată” s-au încheiat rău. Dintr-un mediu familiar, de la Ploiești, a plecat cu scandal. Nici măcar exigentul și metodicul Gică Hagi, la Farul, n-a reușit să-l responsabilizeze.
Ultimul „tun”?
Talentul a fost și rămâne acolo. Este incontestabil și iese la suprafață la fiecare pasă printre linii, centrare sau gol din spatele porții. Așadar, de ce nu s-au repezit mai multe cluburi finanțate de privați să-i satisfacă pretențiile financiare, dar factorii de decizie din Voluntari, Buzău ori Tunari au făcut-o?
Poate pentru că, la cele din urmă, performanța este opțională, iar lipsa ei rareori taxată?
Poate pentru că, la cele din urmă, incompetența este, în cel mai rău caz, motiv de mustrare publică, dar mai deloc de sancțiuni sau demiteri?
Evident că este mai simplu să faci pe patronul din bani publici și să riști cu Budescu, mințindu-te și pe tine însuți că la 35 de ani se va transforma, prin minune, într-un fotbalist responsabil.
Ia condiționați plata salariilor primarilor și funcționarilor publici de randamentul lui Budescu! Sau propuneți-le să-l angajeze în structurile în care cotizează din fonduri proprii.
Să vedem atunci cu câți pețitori rămâne.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
