)
Articol de Eduard Apostol - Publicat vineri, 05 septembrie 2025 08:35 / Actualizat vineri, 05 septembrie 2025 09:32
Die Mannschaft a devenit o echipă slabă - la nivelul coloșilor mondiali -, chiar dacă are fotbaliști ce au sucit mințile unor nume importante pe plan internațional. Germania și-a pierdut spiritul de învingător, este zero („null” în limba lui Goethe), iar epigonii din prezent îl fac pe campionul mondial Schweinsteiger, și nu doar pe el, să tremure cu gândul că echipa riscă să piardă biletul spre Mondialul american cu o prestație precum cea rușinoasă de la Bratislava
Wirtz - 125 de milioane de euro plătite de Liverpool. Woltemade - 85 de milioane de euro plătite de Newcastle. Rüdiger - stânca din apărarea Realului. Tah - adus cu surle și trâmbițe la Bayern. Kimmich, Goretzka, Gnabry - deja clasici ai munchenezilor. Niște vedete închipuite, toți!
Pe Baumann, Collins, Stiller sau Mittelstädt nu-i mai menționez pentru că par la "și alții" pe lângă cei menționați înainte. Că tot îi criticăm cu patos pe ai noștri, care, totuși, au scos o remiză de salon anul trecut, la Euro, cu Slovacia pentru a trece la braț de faza grupelor. Slovacia, care a îngenuncheat Germania la Bratislava, un 2-0 în care Die Mannschaft n-a existat. Ba, mai mult, a băgat frica în proprii fani!
OK, nu putem compara rezultatele, merele cu perele, conjunctura și momentele. Deși e frustrant să vezi că unii au o cotă umflată, ce i-ar face invidioși și pe autohtonii Gigi Becali și Neluțu Varga.
3eșecuri consecutive în meciuri oficiale a adunat Germania, cu cel din Slovacia
Wirtz + Woltemade = Pic și Poc, nu 210 milioane de euro
Wirtz, Goretzka și Kimmich au mai mișcat ceva în ofensivă, vorba vine, în condițiile în care ceilalți au fost zero barat! Pe faza defensivă, echipa a fost harcea-parcea. Când îl vezi pe Wirtz jucând ca la Bratislava, te întrebi de ce Doamne iartă-mă! Ianis Hagi nu poate decât să fie în clipul de prezentare al estivalei Alanya. Plus că neamțul vociferează mai ceva ca Alibec. Fix după ce pierde mingea din care adversarul deschide scorul.
Woltemade pare a fi verișorul lui Nagelsmann. Skriniar l-a făcut breloc. OK, a fost golgeterul recentului Euro U21, dar devii înțelegător cu Tavi Popescu văzându-l pe german în excursie în Slovacia.
Rüdiger? Mi s-a luat de caraghioslâcurile pe care le face în tricoul blanco, s-a apărat contra slovacilor mai slab decât Chiricheș în cea mai slabă zi a lui! Sunt nedrept cu românul la ceea ce a făcut Toni.
Totuși, Kimmich și Goretzka îți creează impresia că se zbat, se luptă, dar Gnabry?! Zici că e adus pe pile la națională, n-a mai dat gol acolo de doi ani și jumătate, "impresionează" doar prin outfit-urile fistichii de la reunire.
Numai freze și mingi aveți în cap!
„Rușine istorică a Germaniei!", a titrat Bild imediat după joc, cu fotografia unui Julian Nagelsmann, șocat, cu fața în mâini. Șocant este că nemții încă îl țin selecționer. Nu mă pot abține, mă apucă râsul când mă gândesc în ce smetii l-ar lua Gigi Becali... Și zâmbesc amar amintindu-mi o vorbă de duh a lui Lineker: „22 de jucători urmăresc o minge timp de 90 de minute și la final nemții câștigă mereu”.
„Ar trebui să fiți fericiți dacă vă calificați la Cupa Mondială. Dacă jucăm așa cum am făcut-o cu slovacii...", a reacționat Bastian Schweinsteiger, furios. Te crucești când vezi la lucru schimbările liliputanului selecționer german.
Adeyemi, da, ăla cu mamă brașoveancă, are doar freza aia a la Jackson 5. Zici că-i luat din caricaturile lui Emil Mierlă, Dumnezeu să-l odihnească în pace pe fostul nostru coleg, minunat în munca sa. Ce să-ți schimbe Adeyemi la greu? Macazul?
Dacă Amiri e 10 la naționala Germaniei, n-ai cum să te mai iei de Geo Flores...
Dar „nucleara" este oferită de decarul Germaniei. Cum, nu știți cine a ajuns să poarte tricoul lui Matthäus, Netzer, Häßler, Möller, Littbarski sau Magath? Ilustrul necunoscut Nadiem Amiri, 28 de primăveri, mijlocașul central al lui Mainz, viitor adversar al Craiovei în grupa Conference. Amiri, jucătorul, nu firma de haine, decarul echipei cu patru Mondiale și trei Europene! Mai ceva decât zecarul tricolorilor, Geo Flores, acum mulți ani.
Simpatizez cu Germania de foarte mult. Din copilărie. Mai întâi, sedus de câteva fotografii, apoi de meciurile prinse la bulgari. Fericit când Matthäus a ridicat marele trofeu în 1990, trist când "verzii" au pierdut cu 4 ani înainte finala cu locotenenții lui Diego. Satisfăcut de victoria nemțească a lui Bierhoff în 1996, descumpănit de "capul" pleșuv al lui Letchkov în America. Înțelegător cu eșecul din 2002 în fața unui Ronaldo magistral, frustrat în 2006 în semifinala-horror cu Italia, extaziat de triumful din 2014 când Die Mannschaft a dezmembrat Brazilia la ea acasă și, apoi, l-a pus la respect pe Messi.
Mi-au plăcut trioul Matthäus- Klinsmann - Brehme, pletele cârlionțate și în vânt ale lui Voller, pieptul înainte al lui Moller, cinismul lui Illgner, Bierhoff, Effenberg sau Kahn, apetitul lui Klose și Muller, altceva-ul lui Scholl, Ballack, Schweinsteiger și Kroos, plus încă mulți, mulți, mulți.
Țânc fiind îmi plăceau rezonanța unor nume precum Rummenigge, Augenthaler, Riedle sau Berthold. Care au fost mari, mari de tot, și ca fotbaliști.
Am văzut și Germania la cota 8.848 de metri, și Germania zgribulită, ca-n 2000, când de-abia a scos un punct la Euro, cu România. Au mai fost eșecuri, destule, în ultimul deceniu, mediocru. Slabe spre penibile turneele finale din 2018 și 2022. Dar echipă mai înfiorătoare decât asta a nemților de-acum, parcă n-am văzut! Bine că măcar tricourile au rămas frumoase. 😊
37de victorii și 10 remize au avut nemții până la înfrângerea de la Bratislava, una istorică, jurnaliștii de la Bild scriind că este primul eșec din deplasare al naționalei în cel de-al 48-lea meci de calificare la Cupa Mondială
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
