)
Articol de Mihai Mironică - Publicat luni, 29 decembrie 2025 17:52 / Actualizat luni, 29 decembrie 2025 18:17
Din când în când, apar români care devin fenomene de anvergură mondială. Pe sub corul lamentărilor că nu mai reușim nimic excepțional în sport, au apărut silențios, fără să bată toba, și în epoca recentă, supervalori precum Cristina Neagu, Simona Halep, Simona Radiș, Ancuța Bodnar, David Popovici.
La ceva similar asistăm acum în fotbal. Cristi Chivu trăiește o experiență fără precedent pentru un român. Fotbalistul Cristi Chivu face parte din galeria marilor personalități din istoria sportului românesc, dar spre acea zonă de excelență se îndreaptă și antrenorul Cristi Chivu.
Am avut și încă mai avem antrenori extraordinari în fotbal, dar ce trăiește acum Cristi Chivu este unic. Într-un campionat de elită al Europei, de-a lungul timpului, i-am avut pe Mircea Lucescu, Laszlo Boloni, Cosmin Contra, Costel Gâlcă. Dar ce a reușit Chivu în 2025 în Serie A, salvarea miraculoasă a Parmei, încheierea anului pe primul loc în Serie A cu Inter, locul 6 în faza ligii din Champions League depășește tot ce au izbutit în Serie A, Ligue 1 sau LaLiga cei de care am pomenit.
Mutu cel gelos
Într-un asemenea an magic pentru un român, reușit în campionatul care rămâne cea mai exigentă academie pentru antrenori, există și compatrioți care-i contestă lui Cristi Chivu supremația.
Unora le poți înțelege ignoranța, altora interesele meschine, dar pe Adrian Mutu e greu să-l înțelegi când spune, într-un interviu pentru PRO TV, că românul care e antrenor la Inter nu a reușit nimic. Și ne transmite că antrenorul anului 2025 este Răzvan Lucescu.
Cu tot respectul pentru Răzvan, care a făcut lucruri excepționale de-a lungul timpului în Grecia, totuși el vine după un an în care a fost eliminat din Europa League de Gigi Becali cu o dublă înfrângere (n-o mai invocăm și pe a treia), un an în care a terminat sezonul intern la o distanță uriașă de campioana Olympiacos, iar acum se află pe 18 în Europa League. Între 6 în Champions League și 18 în Europa League e un abis. Să nu fiu înțeles greșit, aprecierea mea pentru Răzvan Lucescu rămâne foarte mare, l-am votat în acest an pe locul 2 în topul antrenorilor români la Superlativele GSP. Ca și anul trecut, de altfel.
Pot intui niște motive din spatele acestei poziționări ciudate a lui Adrian Mutu. Vechea gelozie dintre cei doi lideri de generație de la naționala de acum două decenii ar fi un motiv. Apoi, o anumită relație contractuală pe care Mutu o are în prezent. Dar “Il Fenomeno” este totuși cel care știe cel mai bine dintre noi ce înseamnă Inter și Parma, echipe la care a jucat. El știe prea bine ce înseamnă Champions League și Serie A, știe că nu există comparație cu Europa League și Grecia.
Chivu, din dinastia Halep și Popovici
Încă de la primele meciuri ale lui Chivu la Parma, am scris că asistăm la nașterea unui mare antrenor. Acum, Chivu ne propune mult mai mult, să fim părtași la o experiență unică: un român în top în țara antrenorilor. Pentru că Italia rămâne țara antrenorilor.
O știe chiar și Adrian Mutu. Un antrenor român pe primul loc în Serie A la final de an e ceva ce n-am mai văzut niciodată la un asemenea nivel, ca și atunci când Halep sau Popovici au dărâmat toate barierele anterioare.
La Bergamo, în ultimul meci al anului, Cristi Chivu și ai lui au demonstrat că pot învinge și o echipă mare. Sigur, Atalanta nu este un “grande” al campionatului italian, dar se află pe un excepțional loc 5 în Champions League.
Echipa lui Chivu este departe de a fi perfectă și am scris despre slăbiciunile sale în fața numelor mari. Dar când Fabio Capello îi analizează săptămânal munca unui român, când Antonio Conte îl atacă prin declarații, când Massimiliano Allegri, Gian Piero Gasperini și Luciano Spaletti sunt în urmărirea lui, când toate aceste nume uriașe de antrenori în activitate sunt sub acel român și în Serie A, și în Champions League, știi că acel compatriot devine ceva unic în istoria românilor din sport.
