Articol de Mihai Mironică - Publicat sambata, 09 august 2025 19:15 / Actualizat sambata, 09 august 2025 19:18
Gică Popescu susține ferm că transferul lui Dennis Man de la Parma la PSV este un progres evident pentru jucător. Merge de la o echipă de a doua jumătate a campionatului italian la o trupă de Champions League.
Popescu a fost un apărător la propriu și este unul la figurat al unui club care în epoca lui, în prima jumătate a anilor ‘90, lansa fenomene precum Romario și Ronaldo.
PSV nu mai este la acel nivel, nu mai face parte din aristocrația fotbalului european ca odinioară. Dar, între partide cu NAC Breda și Go Ahead Eagles, oferă și o scenă europeană.
PSV l-a luat pe Man cu o sumă mai mică decât cea plătită de Parma lui Becali. Chiar semnificativ mai mică. Man este protagonistul unei operațiuni de salvare după ce a jucat foarte puțin în finalul sezonului trecut chiar dacă avea un compatriot pe post de antrenor.
Parma nu a făcut altceva decât să micșoreze pierderile încercând să recupereze cât mai mult din banii virați spre FCSB. Dennis Man a plecat pe ușa de serviciu de la Parma și nu pe poarta principală a cetății precum Adi Mutu.
Până la urmă, și Man, și Mihăilă s-au dovedit a fi și ei din seria țepelor pe care Ioan Becali le mai dă cluburilor din străinătate. Bine, nu au fost chiar țepe de anvergura celei cu Cicâldău, de exemplu, ca să amintim de una mai recentă.
Dar măcar Dennis Man a găsit un exit decent. Iată că Ianis Hagi nu are niciun angajament deși este la cost zero și este la cea mai bună vârstă din cariera unui jucător.
Campionatele încep peste tot în Europa, dar Ianis primește propuneri doar de la cunoștințe, Edi Iordănescu și Gigi Becali. Staniolul în care a fost învelit Ianis de tatăl lui, care l-a prezentat în presa străină ca pe o combinație între Zidane și Cruyff capabilă să cucerească Balonul de Aur, dar și de selecționerii speriați de strigătele care ar putea veni dinspre Ovidiu, s-a rupt.
Pe Ianis nu-l vrea nicio echipă mai de Doamne ajută, numele lui nu apare în niciun colț de pagină virtuală acum, când se scrie în disperare despre transferuri.
Generația de aur monoatomic
Când am susținut că parcursul din 2019 de la EURO de tineret nu are în prim-plan o generație fenomenală, așa cum trâmbițau mai toți, cu Gică Hagi în frunte, am fost placat ca-n Turneul celor 6 Națiuni. Numai că realitatea crudă ne arată că entuziasmul n-a avut acoperire în viitor.
Ianis Hagi a ajuns un șomer de lux. Adi Petre are deja câțiva ani de pensie. Ivan e expulzat chiar și din casa lui din Craiova după ce n-a mai băgat-o-n poartă nici de la 15 cm. Cicâldău a fost primit la reexaminare la Universitatea din Craiova, în timp ce Băluță e deja mai bun ca impresar decât ca jucător.
Florinel Coman a fost derizoriu când a dat cu nasul de țărmurile Sardiniei, iar Ionuț Radu tot încearcă ușile pe la periferia fotbalului mare. Să vă mai zic de Pușcaș, cel care era anunțat atunci drept vârful naționalei pentru următorii 10 ani, dar a devenit Bulă al fotbalului românesc?
Dennis Man încă mai acoperă cu niște milioane de guldeni olandezi eșecul unei generații de aur, doar că aur din acela monoatomic cum găsești numai în România și care “nu există în TABLOUL lui Mendeleev”, cum fabula guru națiunii. N-a fost o generație pentru showroom-uri exclusiviste, cum a fost anunțată, ci una de bazar.
Dar să nu subestimăm capacitatea noastră de a exagera în continuare în fotbal. Ea nu obosește niciodată. Tocmai ce l-am pus pe tarabă pe Louis Munteanu cu o etichetă pe care scrie 18 milioane de euro.
De cât a stat acolo, la soare, fără să-l ia nimeni, nu mai joacă nici de 18 milioane de lei. Vechi.