TENIS  ·  TURNEUL CAMPIONILOR

Corespondenţă din Londra » Tecău, la finalul parteneriatului de trei ani cu Robert Lindstedt: "Încă sînt în creştere ca jucător"

Horia Tecău pregătinu-se să servească +4 FOTO
Horia Tecău pregătinu-se să servească

Articol de — , Luni, 12 Noiembrie 2012

De la anul, românul clasat pe poziţia a opta în lume va intra în altă colaborare, ale cărei baze au fost deja stabilite: 18 turnee împreună cu Max Mirnîi, antrenor comun, loc de antrenament.

Singurul parteneriat de dublu care nu se va desface niciodată e cel dintre gemenii Bob şi Mike Bryan. Dar acolo mai e şi altceva în joc în afară de o afinitate de stiluri sau o prietenie puternică. De aceea, cazul lor este atipic, e excepţia într-o lume restrînsă, dar cu reguli bine gravate.

După aproape trei ani de parteneriat în foarte mare măsură eficient, Horia Tecău şi Robert Lindstedt au jucat ultimul lor meci împreună la Londra, la Turneul Campionilor. Din fericire, a fost o victorie cu miros de revanşă în faţa lui Jonathan Marray şi Frederik Nielsen, cei care îi blocaseră în finala de la Wimbledon 2012. Asta mai îndulceşte tristeţea despărţirii. Chiar dacă aceasta era decisă de ceva vreme, chiar dacă ambii ştiau că e momentul potrivit să pună punct, emoţia nu a lipsit.

Cei doi se despart fără ranchiună, chiar dacă au avut, cum spune Horia, "şi momente bune, şi momente mai puţin bune". Ceea ce au realizat împreună îi ridică mult deasupra isprăvilor fiecăruia luat în parte dinainte de începerea colaborării. Au avut norocul să-şi negocieze parteneriatul în clipa justă, cînd amîndoi aveau aşteptări, dar mai puţine împliniri. Şi au avut înţelepciunea să-şi dea seama că mai departe nu se poate merge.

Anul acesta, 2012, a fost cel mai bun pentru perechea Tecău-Lindstedt. Au ajuns din nou, pentru a treia oară consecutiv, în finală la Wimbledon. Au pierdut însă şi probabil asta i-a făcut să reflecteze mai adînc asupra viitorului comun. Au reuşit întîia finală de Masters 1000 împreună, la Madrid, apoi primul titlu din aceeaşi categorie, la Cincinnati. Au cîştigat în premieră la Bucureşti, au repetat izbînda la Bastad, oferindu-şi unul altuia cadouri cu specific naţional. Şi atunci, de ce să nu mai continue? Tocmai pentru că dincolo de aceste reuşite nu mai puteau ajunge umăr la umăr.

În 2013, Robert Lindstedt va face pereche cu sîrbul Nenad Zimonjici. Românul, în schimb, i se va alătura unui alt jucător experimentat, Max Mirnîi, pe care îl cunoaşte şi îl respectă încă din copilărie. Cum au fost aceşti ultimi trei ani şi ce urmează? Să vedem ce spune Horia Tecău.

- Horia, ce vezi privind înapoi spre aceşti ani de colaborare cu Robert?
- Văd că am ajuns departe împreună. Am petrecut mult timp unul cu altul, chiar dacă trei ani pot să nu pară ceva exagerat. Au fost însă ani în care n-am avut un antrenor alături de noi, cu minime excepţii, a trebuit să vorbim mult unul cu altul, să ne cunoaştem, să ne înţelegem, să ne pregătim împreună. Au fost momente bune şi altele mai puţin bune, dar cred că altfel nu se poate atunci cînd împarţi atîtea cu cineva în profesie.

- Ce se ridică deasupra?
- Ceea ce am realizat. Finalele de la Wimbledon. Zece titluri. Cele trei finale consecutive la 's-Hertogenbosch, între care două cîştigate. Victoria de la Bucureşti. Cea de la Cincinnati, care ne-a arătat că putem cîştiga ceva mare, precum un turneu de Masters 1000. Cele două prezenţe la Turneul Campionilor. Toate acestea sînt amintiri pentru toată viaţa, eu şi Robert vom rămîne mereu prieteni. Şi mai cred că am progresat mult ca jucător. Am învăţat din experienţa lui, apoi ne-am împins unul pe celălalt.

"Ne-am împins unul pe altul"

- Drumurile voastre se despart, deşi mai mult ca sigur se vor mai intersecta. Cum se colorează viitorul?
- Amîndoi avem parteneri buni pentru sezonul care vine. Ne dorim să jucăm cît mai bine şi în continuare. Ne-am dat seama însă că era nevoie de un început proaspăt. O să intru într-o echipă nouă şi asta îmi va folosi cu siguranţă fiindcă eu încă mai cresc ca jucător. Pînă acum, eram în categoria celor care se potrivesc pentru dublu, de acum vreau să devin un jucător specific acestei probe. Avem un antrenor bun pentru anul următor şi sînt sigur că jocul meu va progresa. Încă mai sînt aspecte de îmbunătăţit.

- Antrenorul este Ashley Fisher, cel care a fost şi la Bucureşti cu tine şi cu Robert?
- Da, e o persoană cu care m-am înţeles bine şi care ştie multe lucruri. Avem acest aranjament foarte bun, ne-am înţeles împreună cu Max asupra a 18 turnee în 2013.

Mirnîi l-a căutat

- Pînă la urmă, cum aţi ajuns să cădeţi la înţelegere tu cu Mirnîi?
- El m-a sunat, după ce am pierdut la US Open, nu în timpul turneului. A aşteptat să ies. M-a întrebat dacă am ceva aranjat pentru sezonul care vine. El discutase cu Daniel Nestor, ştia că acesta stabilise deja să joace cu Mahesh Bhupathi de la anul. Şi eu ştiam dinainte, practic, de la Olimpiadă, că Robert va juca şi el cu Zimonjici.

- Aşa că i-ai spus "da" lui Max imediat?
- Da, din prima. El este jucătorul pe care l-am urmărit cel mai mult de cînd aveam doar 13 ani. L-am întîlnit la Bradenton, unde el locuia şi se antrena. A fost întotdeauna amabil cu mine, mi-a dat sfaturi, m-a încurajat. Iar eu l-am avut mereu în faţa mea. E un profesionist adevărat, ştiam că am ce să fur de la el.

Trei săptămîni de pregătire comună

- Stilul vostru de joc va fi tot unul agresiv, rapid, puternic.
- Da, deşi va trebui să învăţăm să jucăm împreună. Asta va fi însă treaba lui Ashley şi a echipei, să pună piesele la un loc. Avem avantajul că ne vom antrena împreună trei săptămîni în off-season, la Bradenton. E un aranjament extrem de convenabil pentru că Max locuieşte acolo, eu pot să merg acolo, am mai stat şi altădată, iar Ashley stă la jumătate de oră cu maşina, în St. Petersburg, tot în Florida. E un set-up perfect.

- Unde vă veţi începe sezonul?
- La Sydney. Nu vom juca în prima săptămînă a anului, preferăm să ne mai pregătim un pic. Apoi, bineînţeles, Australian Open.

- Ce admiri cel mai mult la Mirnîi?
- Profesionalismul lui. Energia pozitivă pe care o are tot timpul. E un tip care merge mereu înainte, e foarte puternic şi crede în jocul lui. O să ne potrivim.

- Mult succes!

"Voi fi deschis la discuţii"
Robert şi Horia şi-au luat un rămas bun emoţional chiar pe teren, imediat după ultimul punct al victoriei în faţa lui Marray şi Nielsen. Suedezul crede că succesul de vineri îi va ajuta din punct de vedere emoţional în perspectiva noului sezon.

"Turneul Campionilor a fost o dezamăgire, noi sîntem la nivelul la care putem cîştiga orice concurs important acum, de aceea ne-am simţit decepţionaţi să nu ne fi calificat măcar în semifinale. Dar, după acele prime două înfrîngeri brutale, o victorie face bine", a spus nordicul.

El susţine cu tărie că, dincolo de cele zece titluri cîştigate împreună şi de celelalte momente pozitive, cel mai important lucru cu care rămîne din acest parteneriat e acela că şi-a făcut un prieten grozav, pentru toată viaţa, în Horia.

Ar mai juca împreună vreodată? "Păi, nu se ştie, nu? Acum aveam amîndoi nevoie de o pauză, intrăm în parteneriate noi. Dar, dacă la anul, eu şi Nenad nu vom reuşi un loc prea bun în clasament sau dacă treburile între Horia şi Max nu vor merge, voi fi cu siguranţă deschis la discuţii! Da, de ce nu?".

CV - Horia Tecău
- 27 de ani
- 1,93 metri, 86 de kilograme
- Dreptaci, rever cu două mîini
- Cel mai bun loc ocupat: 5 (27.08.2012)
- 13 titluri la dublu în carieră, între care unul de Masters 1000 (10 cu Robert Lindstedt, unul cu Victor Hănescu, unul cu Dick Norman, unul cu Marcus Daniell)
- 11 finale de dublu disputate, între care 3 de Mare Şlem (9 cu Lindstedt, una cu Hănescu, una cu Andrei Pavel)
- Cîştiguri din tenis: 1.397.190 dolari

Max Mirnîi
- 35 de ani
- 1,96 metri, 93 de kilograme
- Dreptaci, rever cu o mînă
- Cel mai bun loc ocupat la dublu: 1 (09.06.2003)
- 45 de titluri la dublu în carieră, între care 6 de Mare Şlem, 2 la Turneul Campionilor,
- 16 de Masters 1000 (cele mai multe cu Bjorkman, 11, Nestor, 8, Bhupathi, 8)
- 39 de finale disputate, între care 4 de Mare Şlem, 2 la Turneul Campionilor, 13 de Masters 1000 (cele mai multe cu Bhupathi, 13, Bjorkman, 8, Nestor, 5)
-Cîştiguri din tenis: 10.272.408 dolari



Doliu în fotbalul românesc. A murit un portar cunoscut la nivelul primei divizii

Libertatea

Comentarii (3)

kobritzzzaaa  •  17 Noiembrie 2012, 02:52
Postat de plischi pe 12 Noiembrie 2012, 06:07

nu stiu de ce am impresia ca sistemul de la dublu, cu un tiebreak in locul setului trei, lasa prea mult loc hazardului, in detrimentul castigarii unui meci numai si numai prin depasirea adversarului de-adevaratelea.

Pai cam asta e ideea, la dublu se straduiesc sa faca jocul cat mai rapid, spectaculos si sa atraga cat mai multi spectatori. De asta la 4040 nu exista avantaj, in foarte multe turnee, mai ales cele mai mici, se joaca 3 seturi cu super tiebreak. Jucatorilor nu le place asta dar nu prea au ce face.

laurentiu972  •  12 Noiembrie 2012, 09:25

Succes Horia! La cat mai multe titluri castigate!

plischi  •  12 Noiembrie 2012, 06:07

nu stiu de ce am impresia ca sistemul de la dublu, cu un tiebreak in locul setului trei, lasa prea mult loc hazardului, in detrimentul castigarii unui meci numai si numai prin depasirea adversarului de-adevaratelea.

Vezi toate comentariile (3)

Comentează

Agenda

Oră Competiție / Post TV
21:00 Fotbal, Liga 1

Sepsi - FCSB

Digi 1, Telekom 1, Look
Program TV complet

Liga 1