Articol de Luminița Paul - Publicat joi, 18 noiembrie 2021 17:06 / Actualizat joi, 18 noiembrie 2021 17:50
Horia Tecău (36 de ani) și-a încheiat cariera în circuitul masculin la Turneul Campionilor de la Torino cu o victorie. El și partenerul său din acest an, Kevin Krawietz, i-au învins în Grupa Verde pe Marcel Granollers și Horacio Zeballos cu 6-3, 6-7 (1), 10-6
După meci, Horia a vorbit despre cariera lui și despre felul în care a trăit toată această săptămână, când a participat pentru a șaptea oară la balul de final de an. Românul în vârstă de 36 de ani va pune punctul final săptămâna viitoare la Cluj-Napoca în întîlnirea de Cupa Davis cu Peru.
În cei 18 ani de profesionism, Horia a cucerit 38 de trofee la dublu, disputând alte 24 de finale. Dintre trofeele sale cele mai prețioase sunt cele două de Mare Șlem cucerite la Wimbledon în 2015 și la US Open în 2017, ambele alături de Jean-Julien Rojer, dar și cupa de la Turneul Campionilor din 2015.
- Horia, nu ai vrut să vorbești despre retragerea ta, dar acum, că s-a terminat totul, ce sentimente te încearcă?
- Sunt foarte fericit, nu cred că aș fi putut avea un scenariu mai bun pentru a trăi acest moment. Sunt recunoscător că am ajuns aici, la Turneul Campionilor, făcând parte dintr-o echipă grozavă, pe cea mai mare scenă și jucând împotriva unor prieteni pe care-i știu de 15 ani sau mai mult și că totul s-a încheiat cu o victorie. O să las acest sport în urmă cu acest sentiment.
În dimineața înaintea fiecărui meci sunt tot felul de emoții care își fac apariția, dar încerci să lași totul deoparte pentru a te concentra pe meci, tot ce am vrut a fost să ieșim de pe teren știind că am dat totul. Așa mi-am trăit întreaga carieră și asta am vrut să aduc și în ultimul meu meci. E grozav că am ieșit din scenă cu o victorie.
- La final ai zâmbit un pic mai relaxat, probabil a fost o săptămână complicată pentru tine cu toate aceste întrebări.
- În întreaga carieră am încercat să fiu concentrat pe ce am de făcut și să duc atenția acolo unde trebuie și simt că am reușit să fac acest lucru destul de bine în această săptămână. Știind momentul, am încercat să aduc victorii, să trăiesc execuțiile bune, meciurile, seturile.
Asta a lipsit un pic în primele două meciuri, aveam așa, o mică tensiune că vreau să câștig și eu o partidă pe final. Ne-am concentrat mult și am încercat să am atenția pe acest meci, dar în același timp să mă bucur.
În pauze și în momentele dintre puncte am încercat să mă uit în jur și să am jumătate de zâmbet pentru că nu am vrut să-mi pierd din concentrare. Fac ce-mi place, lucrurile mergeau bine, după meci imediat emoțiile de bucurie au ieșit la suprafață, a fost bine că am încheiat cu o victorie și este un sentiment important.
E un moment pe care nu ești pregătit niciodată să-l trăiești, chiar dacă te gândești la el. Mă bucur că pot să las sportul în urmă și să am ca ultimă amintire o victorie.
- Toți împotriva cărora ai jucat de-a lungul săptămânii te-au îmbrățișat și ți-au transmis mesaje calde.
- Da, sunt momente impresionante pentru că sunt colegii mei, unii dintre ei sunt mai tineri, cu unii dintre ei mă întâlnesc de 10-15 ani de zile. Fiecare dintre ei simte că acest moment va veni și pentru ei și-l urmăresc acum la mine.
A fost așa și pentru că am avut o relație foarte bună cu toată lumea, e și din firea, personalitatea mea. Nu am avut tensiuni în circuit, am petrecut multe săptămâni împreună și mă bucur că am trăit acest moment alături de cei mai buni.
- A fost o decizie luată în timp sau una dintr-o dată?
- În timp, nu s-a întâmplat ceva care să mă facă să vreau să plec și să nu mai vreau să fiu în tenis. De ceva vreme simțeam nevoia să joc mai puțin, să reduc turneele, să mă antrenez mai puțin. Inflamațiile care sunt prezente de ani de zile, antiinflamatoarele și tot ce fac pe lângă se simt, dar nu acesta a fost motivul.
Cred că am avut o carieră lungă, plină, fără pauze mari. Am simțit de ceva vreme că e momentul să mă bucur de viață în alt fel. Mă bucur că am atins acest obiectiv de a fi la Turneul Campionilor, unul care a apărut pe parcurs, împreună cu cele mai bune echipe din lume.
E fantastic să rămân cu acest turneu ca ultimă amintire din circuit. E o decizie luată în termenii mei, nu sunt nici accidentat, nici nu am căzut în clasament și nu mai intru pe tablouri la turnee sau nu-mi găsesc partener, mă simt bucuros de ce am făcut, de ce am trăit.
- Sunt destui jucători care au avut succes și după 40 de ani, de ce e acesta cel mai potrivit moment pentru tine, ai doar 36 de ani?
- Pentru fiecare vine un moment de acest gen. Suntem diferiți, unii dintre noi au început la o vârstă fragedă cu dublul, incluzându-mă aici și pe mine, de la 23 de ani. Am fost norocos pentru că nu m-am accidentat, am jucat multe meciuri, am avut succes. Abordarea mea a fost să dau tot, iar la antrenamente am fost mereu sută la sută.
Mă apropii de 37 și se simte, corpul sigur o simte, am tot felul de inflamații, dar nu acesta este motivul pentru că mai pot juca la un nivel bun. Pot să fac tratamente și să mai joc, dar am simțit că e momentul să mă bucur de viață într-un alt mod.
Am călătorit mult, am fost multă vreme departe de casă, am pierdut unele lucruri, așa că a venit momentul să-mi îndrept energia și atenția către altceva.
- Care sunt cele mai importante evenimente din cariera ta?
- Sunt multe! Unul dintre ele este împlinirea visului de a câștiga la Wimbledon, nu neapărat finala, ci întregul proces care m-a dus acolo, colaborarea cu Jean-Julien, având aceleași visuri, crezând în ce avem de făcut cu aceeași atitudine zi de zi, pierzând multe meciuri și reparând prin comunicare, iar faptul că am ajuns acolo a fost o lecție mare, iar acesta este cred că este momentul care iese în față.
Am fost norocos să am parteneri extraordinari, am învățat multe de la Robert, Max Mirnyi, Jean-Julien Rojer și sunt bucuros că anul acesta am făcut pereche cu Kevin.
- Care ai vrea să fie moștenirea ta în acest sport?
- Am fost norocos să experimentez multe moduri de antrenament în diferite tabere când eram junior, am întâlnit mulți antrenori grozavi care mi-au insuflat această idee de a da sută la sută, să fiu respectuos cu toată lumea, să joc pentru a câștiga, să am o atitudine bună pe teren.
Asta am văzut și la jucătorii pe care i-am admirat, am fost un mare fan a lui Stefan Edberg, a lui Patrick Rafter, al lui Roger Federer, pe care l-am întâlnit și am văzut cum se comportă nu doar în teren și la conferințe, ci și în afara lui.
Asta e imaginea pe care vreau să o las în urmă, iar pentru fanii tenisului, în special pentru cei mici care au visuri, să vadă că pot avea o carieră de succes având valori, o atitudine bună, nu trebuie să fii închis și foarte egoist, să nu dai importanță altora. Cred că am făcut asta și sunt foarte fericit că am reușit.
Suntem norocoși că în tenis avem multe modele ca Edberg, Rafter, Roger, Rafa, Novak. Ce au făcut ei pentru sport este imens. I-am văzut și dincolo de terenuri.
Ești departe de casă și te simți ca într-o mare clasă de școală cu multe modele care te forțează să crești, să te maturizezi, să fii responsabil pentru ce faci în circuit pentru că sunt mulți oameni care se uită, tenisul a produs mereu modele.
Nu mă simt special, asta a fost educația mea de acasă și mereu cauți să fii lângă oameni ca tine
- Horia Tecău
Tinerii de acum încă sunt în proces de maturizare, pot să fie pe această scena constant, ștafeta va fi pasată în următorii ani și vor ajunge ca ei să fie modelele acestui sport.
Vine natural să te ridici la standardele celor dinainte, nu doar pentru că e drăguț, ci pentru că face parte din procesul de creștere, toți muncesc să devină jucători mai buni, dar pentru asta trebuie să fii responsabil, să comunici foarte bine, să crezi în tine, să respecți jocul, fanii, oamenii implicați în această industrie. Vor crește și le vor lua locul celor de acum.
Văd că au calități, poate ar trebui să se exprime mai bine, dar fac lucruri grozave pe teren. De asemenea, trebuie să înțelegem că am fost răsfățați în ultimii ani, standardele sunt mai sus ca niciodată, poate trebuie să avem răbdare cu cei din noua generație
- Horia Tecău
38 de titluri la dubluare Horia Tecău în carieră, dintre care două de Mare Șlem, ambele alături de olandezul Jean-Julien Rojer, Wimbledon 2015 și US Open 2017
A fost o plăcere să joc cu el, a câștigat atât de multe titluri, două de Mare Șlem, argint olimpic, un sportiv uriaș, iar în afara terenului o persoană extraordinară. Am lucrat mult, ne-am distrat și nu știu pe cineva în circuit care să nu-l placă pe Horia. A fost emoționat înainte de meci și sunt fericit că și-a încheiat cariera cu o victorie
- Kevin Krawietz
„Am trăit un moment special la Halle, când am câștigat, și când am jucat alte finale. E un tip foarte relaxat, e foarte ușor să petreci timpul cu el, de aceea ne-a mers așa bine"
- Kevin Krawietz
