SPORTURI  »  TENIS  »  TENIS

Insider! » Poveşti de vestiar cu Horia Tecău, al 12-lea jucător al lumii la dublu

Moment de reflecţie în liniştea vestiarului gol. +4   FOTO
Moment de reflecţie în liniştea vestiarului gol.

Articol de , - Publicat miercuri, 21 decembrie 2011 00:00 / Actualizat miercuri, 21 decembrie 2011 14:45

Cel mai bun tenisman român al momentului rememorează din interior un an în care a repetat finala de la Wimbledon şi a jucat pentru prima dată la Turneul Campionilor.

Tînărul în jeans, sacou bleumarin şi cămaşă albă, cu un fular negru aruncat lejer peste umăr, ar putea fi următorul Agent 007. Asta dacă l-ar interesa cîtuşi de puţin. Dar nu, nu e cazul. Horia Tecău are alte lucruri de făcut pe lumea asta decît s-o salveze pe o fîşie de celuloid. Sau pe ce s-or mai face filmele astăzi. El joacă tenis, de un an şi jumătate în tandem cu suedezul Robert Lindstedt, împărţind amîndoi din orezul tare şi mierea parfumată a oricărui parteneriat. În ultima vreme, mai multă miere decît orez.

Despre asta vorbim. Despre anul 2011 văzut prin ochii şi mintea unui tip care a ajuns pînă pe locul 9 în ierarhia mondială, a disputat al doilea sezon la rînd finala de la Wimbledon şi şi-a rotunjit visul de a juca la Turneul Campionilor. Despre înalta societate a tenisului, care e acum şi lumea lui. Despre cum se schimbă un statut şi ce consecinţe are asta.

"Încă mă obişnuiesc"
Şi Horia s-a schimbat, dar într-un singur sens. A devenit mai sigur pe sine. Chiar şi aşa, chipul lui e, cînd şi cînd, un tablou de uimiri, interogaţii şi nedumeriri. "Încă mă obişnuiesc cu ceea ce mi se întîmplă. Mă gîndesc că acum trei ani, la începutul lui 2009, încă jucam în challenger-uri. Apoi am avut cîteva rezultate cu Andrei, am urcat. Am avut mare noroc cu el, m-a ajutat faptul că am jucat împreună. A fost un salt important. Şi acum, doi ani la rînd finală la Wimbledon!". Peisajul se modifică rapid, parcă eşti lipit de geamul unui tren Maglev.

E altceva şi în jur. Pentru corifeii probei, Tecău a încetat să mai fie "tipul din România". "Relaţia se schimbă, simţi respectul în vestiar şi e un bun cîştigat prin ceea ce ai făcut", explică el. "Toţi sînt sus pentru jocul lor, datorită rezultatelor pe care le au. E greu să pătrunzi, e o zonă strîmtă, aglomerată. Dar acum sîntem şi noi acolo. Ne antrenăm cu ei, mai puţin cu fraţii Bryan, care au sparring partneri".
Horia e cel mai tînăr dintre jucătorii de top la dublu, la cei 27 de ani pe care îi va împlini în ianuarie. Nu se consideră desăvîrşit.

- Eu mereu încerc să mai învăţ ceva, să îmbunătăţesc altceva.


- De la cine, cine ar fi tenismanul de care te apropii cel mai mult ca stil?
- Mirnîi.

- Aşa mi-ai spus şi în 2003!
- Cînd?!?

- În 2003, după Cupa Davis cu Ecuadorul. Aveai 18 ani.

"Mirnîi mi-a spus că ne asemănăm într-o mare măsură, chiar daca el n-a avut rezultatele mele la juniori. A început la dublu mixt, alături de surorile Williams, apoi cu dublu şi abia după aceea a obţinut performante şi la simplu. Mi-a spus să-mi urmez drumul, să nu-mi fac griji. Să am încredere în mine, să-mi perfecţionez stilul de joc şi o să meargă" (Horia Tecău, octombrie 2003)

Masters-ul pe primul loc
Da, a trecut ceva timp de atunci. Timp frumos, pînă la urmă. Exerciţiul de uimire controlată continuă. Sacoul pică bine, cămaşa sclipeşte, doar fularul a rămas pe spătarul scaunului. În locul lui, un pahar cu apă plată şi un sandviş grill cu şuncă şi salată. E prînzul tău? "Nu, doar un snack, după mişcare".

Ce pune Horia pe primul loc în clasamentul personal al lui 2011? "Turneul Campionilor. Pentru că a fost prima dată cînd am ajuns acolo. Pentru că şi anul trecut am fost aproape. Pentru că ne-am dorit foarte mult. Apoi, finala de la Wimbledon. Apoi, victoria asupra lui Mirnîi şi Nestor de la Beijing, din sferturi. Ne bătuseră de patru ori pînă atunci".

Atunci să ne întoarcem la Londra. "E o senzaţie unică. După ce am venit acasă, am văzut finala la televizor şi îmi tot repetam că, pînă cu două zile înainte, fusesem şi eu acolo, jucasem pe acelaşi teren. Abia atunci am realizat unde am ajuns şi ce am făcut", spune Tecău. "Pentru că în timpul turneului am încercat să luăm lucrurile cît mai normal, ca la un concurs obişnuit. Să nu rămînem la final cu entuziasmul, cîteva poze şi atît".

Numele pe dulap
Şi aici vestiarul i-a primit cu recunoaştere. "Am avut numele scrise pe dulapul fiecăruia, poze pe pereţi cu noi". Altceva decît la Wimbledon, unde primii 8 favoriţi la simplu şi primele patru dubluri au un loc separat de ceilalţi. Asta înseamnă că înaintea finalei nu v-aţi întîlnit cu fraţii Bryan în vestiar? "Nu". Atît de simplu. Telefonul piuie scurt, umerii bleumarin tresar milimetric. Agentul 007 nu s-a uitat nici o clipă la ceasul Longines care se strecoară de sub manşetă. Dar e timpul. Timpul să se întoarcă la tenis. Lumea o salvează Daniel Craig.

Ritualuri de vestiar
Horia nu le numeşte superstiţii, ci rutină. Ce face înaintea fiecărui meci? "Timp de o oră mă pregătesc. Ascult muzică. Îmi pun rachetele la punct, îmi aşez echipamentul, îmi iau energizantele. Mă gîndesc. Încerc că îmi imaginez situaţii, să vizualizez meciul, asta pentru ca atunci cînd păşesc pe teren să am cît mai puţine surprize", explică el.

Tot cu Robert
Tecău şi Lindstedt continuă împreună şi în 2012. "De obicei, discuţiile despre schimbările de parteneri se fac după US Open, ca să aibă toată lumea timp să găsească un coleg. La noi nu a fost cazul, mergem bine, chiar vrem să lucrăm mai mult la anumite aspecte ale jocului comun. De exemplu, cum să-i batem pe fraţii Bryan. Noi ştim ce trebuie făcut, doar că încă nu putem să şi realizăm asta pe teren", încheie Horia.

Ar deschide un bar cu Safin
Pe modelul chestionarelor de la Roland Garros, Horia Tecău spune ce jucători de tenis ar fi potriviţi alături de el în anumite situaţii

- Cu cine ai împărţi o sticlă de vin bun?
- Cu Victor Crivoi. El e mare cunoscător. Cînd mai mergem pe la restaurante, lista cu vinuri o trimitem direct la el.

- Pe cine ai lua la restaurantul tău preferat?
- Pe Andrei Pavel, la restaurantul Nobu din Miami.

- Cu cine ai merge la o plimbare prin pădure?
- (Rîde). Cu unul mai mare, aşa, ca un Yeti. Ivo Karlovici. Ca să mă apere de alţi Yeti.

- Pe cine ai lua la casino la Las Vegas?
- Pe Răzvan Sabău. El ştie toate schemele.

- Dar la Constanţa pe cine ai lua să-i arăţi oraşul?
- Pe Robert. Cum el a avut grijă de mine la Bastad, să-i arăt cum e şi la noi. E deja invitat.

- Cu cine ai sta la o discuţie despre viaţă şi despre schimbarea lumii?
- Cu Victor Hănescu. El ar avea răbdare să-mi explice cum e cu viaţa.

- Cu cine nu te-ai antrena niciodată?
- Cu Ivo Karlovici al nostru de la dublu, polonezul Marcin Matkowski. El dă în toate mingile, indiferent că-i intră sau nu.

- Cu cine ai cînta într-o trupă?
- Cu Yannick Noah. E foarte simpatic.

- Cu cine ai merge la un meci de fotbal?
- Cu cine am şi fost. Cînd mă antrenam în Spania, mergeam cu Yves Allegro pe stadion şi de atunci am devenit fani ai Barcelonei.

- Cui ai vrea să-i iei un interviu, dacă ai fi jurnalist?
- Lui Novak Djokovici, aş vrea să-i adresez altfel de întrebări.

- Pe cine ai lua la pescuit?
- Pe Andrei Pavel.

- Cu cine ai merge la concertul trupei tale favorite?
- (Rîde) Cu Leander Paes la concertul fraţilor Bryan.

- Cu cine ai juca la dublu mixt?
- Partenera mea preferată este Bethanie Mattek. E ca şi cum aş juca alături de un băiat. La Australian Open nu mai ştiam care-i dublu şi care-i dublu mixt.

- Cu cine ai deschide un bar?
- (Rîde) Cu Marat Safin.

- Pe cine ai alege să-ţi fie purtător de cuvînt ?
- Pe Nenad Zimonjici. El este şi reprezentantul nostru în consiliul jucătorilor.

- Pe cine ai alege să joace alături de tine într-un film?
- Pe Novak Djokovici. E foarte talentat. L-am văzut la petrecerea jucătorilor de la Monte Carlo, acolo se organizează tot felul de scenete. Anul acesta m-au convins şi pe mine să particip. Dacă Tsonga se poate urca pe tocuri, eu de ce n-aş reuşi să joc într-o scenetă? Şi am fost chiar dansatoare în numărul lui Tsonga, iar în alta l-am jucat pe Antonio Banderas, în timp ce Djokovici era Spielberg. Şi Tipsarevici a fost genial anul acesta. Novak e foarte talentat. Deşi nu a participat la turneu, nu s-a putut abţine să nu urce pe scenă. Te prinde tot ce se întîmplă acolo.

- Pe cine ai lua drept maestru de ceremonii la nunta ta?
- Pe tatăl fraţilor Bryan. Prin America îl aduc la toate turneele să organizeze tot felul de evenimente, cum ar fi Kid's Day, şi toate îi ies minunat.

- Cu cine ai merge la agăţat?
- (Roşeşte) Nu-mi place expresia asta, "la agăţat".

- Atunci cu cine ai merge în oraş, cînd vine vorba de socializat cu fetele?
- Mă gîndesc cu cine am avut cel mai mare succes. (Rîde). Cu Lukasz Kubot.

SPECIAL GSP | A primit 3 lovituri în figură, a revenit după un an: „Vedeam în ceață, mă deranja orice zgomot” » Ce spun Luminița Huțupan Dinu sau Paula Ungureanu și opinia specialiștilor despre brutalitatea loviturilor frontale în handbal

SPECIAL GSP | Povestea-thriller a lui Claudiu Bozeșan, fotbalist ce a învins-o pe Dinamo într-un blat stricat de Poli Timișoara: „Nu mi-a fost frică de ordinele primite!” + Dramă imensă după ce fratele i-a murit într-un misterios accident de camion


Comentarii (2)
stefy1717
stefy1717  •  21 Decembrie 2011, 22:35

felicitari! sper ca la anul sa-ti mai implinesti un vis...un turneu de mare slem! Sanatate si la multi ani!

danmarius
danmarius  •  21 Decembrie 2011, 14:59

Bravo!, felicitari Horia pentru 2011 , succes in 2012, felicitari Luminita pentru articol.

Vezi toate comentariile (2)
Comentează