Articol de GSP - Publicat vineri, 26 iulie 2019 07:00
Ministerul Românilor de Pretutindeni face publice, la cererea ziarului Libertatea, cifrele diasporei, primite de la reprezentanțele României din străinătate.
UPDATE: Cum datele sunt publice și ele prezintă numeroase diferențe și suportă întrebări, Libertatea așteaptă în continuare informațiile furnizate către minister de către fiecare ambasadă din primele 10 țări care găzduiesc români, pentru ca publicul să vadă care sunt sursele de informații și cum s-a calculat cifra diasporei.
“În afara graniţelor avem un număr de aproximativ 9.700.000 de români. Din 9.700.000 de cetăţeni, aproximativ 5.600.000 se află în diaspora, diferenţa, în comunităţile istorice”, a spus, miercuri, ministrul românilor de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, într-o conferință de presă.
Libertatea a solicitat ministerului datele din diaspora, pe țări. Ministerul a răspuns prompt.
Potrivit datelor furnizate de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, la cererea Ministerului Românilor de Pretutindeni, clasamentul diasporei arată astfel:
- Italia: 1.267.000 de români
- Spania: 1.054.000 de români
- SUA: 1.000.000 (români și persoane de origine română)
- Germania: 800.000 de români
- Israel: 700.000 (este vorba despre israelieni originari din România, inclusiv generațiile a II-a și a III-a, conform estimării ambasadei; dintre aceștia 200.000 au redobândit sau dobândit cetățenia română)
- Marea Britanie: 400.000 de români
- Franța: 300.000 de români
- Canada: 238.000 de români și persoane originare din România
- Austria: 120.000 de români
- Belgia: 100.000 de români
Dacă adunăm aceste cifre venite de la minister, ajungem, doar din primele 10 țări, la 5.979.000 de persoane, mai mult decât cele 5,6 milioane pe care le-a amintit ministrul la conferința de presă. Plus că nu sunt contabilizate Olanda, Portugalia, țările scandinave, Elveția, unde există, împreună, alte sute de mii de români.
De unde diferența?
În cifra vehiculată ieri nu erau incluși cei care au origini românești: copiii sau nepoții românilor plecați din țară, ci erau numărați doar cei plecați recent (diaspora emergentă/de mobilitate) sau mai de mult (diaspora istorică). Așa se explică și diferența între cifra de 5,6 milioane a diasporei, vehiculată acum, și cea de 3,5 – 4 milioane de cetățeni români care erau estimați că alcătuiesc diaspora, potrivit “Strategiei Naționale pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017-2020”, publicată în 2017.
La diasporă se adaugă încă aproximativ 3,8 milioane de români care trăiesc în comunitățile istorice din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Albania, Ungaria și Macedonia de Nord. Totalul este de 9,7 milioane de români și cetățeni de origine română care trăiesc în străinătate.
“Români și cetățeni de origine română” este categoria cu care lucrează Ministerul Românilor de Pretutindeni și ambasadele care au furnizat datele.
Ce grad de eroare au datele?
Ambasadele României au folosit mai multe surse oficiale când au strâns cifrele, proces care a durat aproximativ o lună și jumătate. Prima sursă utilizată este cea a românilor înregistrați la ambasadă, dar există mulți compatrioți care nu se înregistrează.
“Unele ambasade folosesc și datele de la autoritățile de statistică ale țărilor-gazdă sau chiar date de la angajatori”, a adăugat Natalia-Elena Intotero pentru ziar.
Ea admite că “există o marjă de eroare în date, însă, din elementele pe care le avem, inclusiv de la Inspectoratele Școlare din România, care constată o revenire a copiilor din diaspora, putem spune că există o ușoară tendință de întoarcere în țară”.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
