Articol de Alexandru Barbu, Răzvan Stamatiu - Publicat duminica, 23 februarie 2025 10:29 / Actualizat duminica, 23 februarie 2025 12:53
Deputatul PNL Ionuț Stroe, între noiembrie 2019 și decembrie 2020 în fruntea Ministerului Tineretului și Sportului, a fost prezent în studioul GSP Live, pentru a discuta pe larg despre viitoarele modificări ale Legii 4/2008, cunoscută și ca Legea „Dumitru Dragomir”: „Nu ne dorim sancțiuni mai dure, dar pedepsele să fie aplicate strict. Inclusiv individual, nu doar colectiv”.
- În ultimii ani, s-a discutat de mai multe ori despre modernizarea Legii nr. 4/2008, care reglementează prezența și activitatea spectatorilor la evenimentele sportive. Schimbările s-ar putea reflecta în permiterea consumului de alcool în incinta arenelor și instrucțiuni clar definite pentru stewarzi: „Ei sunt primii responsabili când vine vorba despre siguranța pe stadioane”.
- Fostul ministru al Sportului, Ionuț Stroe, consideră unele aspecte ale Legii „anacronice”.
- Se discută și ca „zona tampon”, de 10% din capacitatea totală a stadioanelor, pentru a delimita suporterii celor două echipe, să fie mai mică.
- Stroe afirmă că spectatorii care încalcă regulile pe stadioane trebuie trași la răspundere individual: „În momentul de față, nu există «nu putem identifica», există «nu identificăm». Iar asta trebuie să se schimbe. Fără compromisuri!”.
- „E inadmisibil să avem torțe pe terenul de joc. Există exemplul Norvegiei - folosirea materialelor pirotehnice poate fi autorizată de poliție și pompieri, nefiind la îndemâna suporterilor. Ele sunt puse în operă de firme specializate și, atenție, înainte sau după meci, nu în timpul meciului”, explică deputatul PNL.
- În continuare, interviul integral cu Ionuț Stroe, care mai spune că statul român investește mulți bani în sport: „Am să vă surprind cu ce o să vă spun acum”.
VIDEO. Interviu cu Ionuț Stroe, fostul ministru al Tineretului și Sportului: „Trebuie să menținem echilibrul între spectacol și siguranța cetățenilor”
- Domnule Stroe, auzim că se schimbă Legea 4. De ce?
- În primul rând, este o lege veche, din 2008. Ideea îmbunătățirii acestei legi a venit din zona suporterilor. Mai mult decât atât, consider că noua configurație din comisia de sport este un mare atu. Pentru prima oară, indiferent de culoarea politică, am căzut cu toții de acord să creăm un grup de lucru. Apoi...
- Vă rog.
- Din start, vreau să elimin posibilitatea de a anula această lege, pentru că am văzut și acest scenariu: „Sportul ar fi funcționat mult mai bine înaintea acestei legi”. Fals! Cu toții trebuie să plecăm de la ideea că sportul, în sine, este un spectacol – în mare măsură al sportivilor, dar și al tribunelor. Nu trebuie să transformăm terenul de fotbal într-un câmp al rivalităților sau al disputelor de orice fel. Legea, cu siguranță, poate fi îmbunătățită. Sunt multe aspecte ușor anacronice, care trebuie aduse în zilele noastre.
- Cum ar fi?
- De exemplu, blocajul instituit în mod nedrept în ceea ce privește 10% din capacitatea stadioanelor – așa-numita „zona tampon”. Nu face nimic altceva decât să îți limiteze posibilitatea de a comercializa mai multe bilete. Exemplele altor state ne arată că poți menține siguranța pe stadioane și cu o zonă tampon mai mică.
- Sunt și țări în care suporterii formației oaspete nu au voie pe stadion, cum se întâmplă la derby-urile din Grecia.
- Doamne ferește! Nimeni nu vrea să îngrădească libertățile fanilor. Nu vrem să facem o lege care să permită abuzuri. Putem împrumuta exemplele altor state, care nu au incidente pe stadioane: culoarele de stewarzi, trei rânduri de scaune sau delimitarea unui spațiu special oaspeților.
- E luat în calcul accesul cu băuturi alcoolice pe stadioane?
- Băuturile cu un nivel mic de alcool, 5%, sunt peste tot, am văzut și la Campionatul European. Aproape peste tot în lume există spații special amenajate pentru comercializarea băuturilor slab alcoolizate. Într-adevăr, există aproape în întreaga legislație europeană interdicția accesului cu alcool în incinta tribunelor, mai exact în zona în care terenul de joc este vizibil.
Alte state limitează consumul de alcool cu 30 de minute înainte de terminarea meciurilor. Astfel, reduci posibilitatea incidentelor ulterioare, când suporterii părăsesc stadioanele. Prin interzicerea consumului de alcool în incinta stadioanelor, nu faci altceva decât să muți această activitate în zonele din vecinătate. Ar trebui să instituim niște reguli clare. În Anglia, nu ai voie să intri cu băuturi în tribune, dar, în pauză sau înaintea meciului, se pot comercializa băuturi slab alcoolizate în zonele destinate, în spatele tribunelor
- Deci...
- Putem legifera în sensul limitării cantității de alcool pentru vânzare. Aici mă refer la volumul total. Atenție, vorbim doar despre băuturi slab alcoolizate. O bere de 4,5% nu incomodează pe nimeni. Trebuie, în mod evident, să conlucrăm cu Ministerul Administrației și Internelor, pentru că vorbim despre o lege care reglementează siguranța pe stadioane, în zona publică.
- Apoi, galeriile cer să folosească materiale pirotehnice.
- Dacă ne raportăm la regulamentele FIFA și UEFA, materialele pirotehnice, ca regulă generală, ar trebui interzise complet. În schimb, există anumite excepții. Cred că e ușor inadecvat să aduci show-uri pirotehnice pe arene, dar, dacă totuși se ajunge acolo, avem exemplul Norvegiei. Acolo există un program în care folosirea materialelor pirotehnice poate fi autorizată de poliție și pompieri, nefiind la îndemâna suporterilor. Ele sunt puse în operă de firme specializate și, atenție, înainte sau după meci.
În Franța, există un proiect-pilot pentru permiterea materialelor pirotehnice pe stadioane, iar acolo au fost incidente grave. S-a stabilit un nivel de risc pentru fiecare obiect folosit. Dar, la fel, acestea trebuie să fie autorizate de organele statului și manipulate de oameni specializați, care pot elimina orice fel de risc sau rănire. Este inadmisibil să avem torțe pe terenul de joc!
- Deși nu sunt legale, am văzut des torțe la meciurile de fotbal, de multe ori pe gazon.
- Acolo există un „efect de turmă”. Așa se ajunge la asemenea gesturi, care nu au legătură cu spiritul sportiv. Susține-ți echipa în cel mai frumos mod, fă scenografii, dar nu răni și nu afecta drepturile celorlalți. Nu trebuie incitat la ură, rasism sau discriminare.
- Am auzit și ideea: „Lăsați-ne cu torțe, fără să le mai aruncăm pe teren”.
- Nu poți controla acest lucru, legea trebuie să descrie un cadru general, să prevină. Eu cred că orice material pirotehnic trebuie manevrat de o companie specializată. Sunt oameni care fac cursuri, știu cum se folosesc. Fotbalul nu este doar al suporterilor înfocați. Fotbalul este al tuturor celor care vin pe stadioane sau sunt atașați de culorile unei echipe. La meci sunt prezenți copii, oameni în vârstă, persoane din toate categoriile sociale. Cel mai bun exemplu care îmi vine în minte este echipa națională.
- Vă referiți la meciul cu Kosovo.
- Pentru noi, românii, sportul a fost, tot timpul, unul dintre cele mai puternice simboluri ale identității noastre naționale. Mare păcat că am văzut elemente ce țin de revizionism istoric la meciurile naționalei.
„În momentul de față, nu există «nu putem identifica», există «nu identificăm»”
- Avem o problemă cu pedepsirea celor care încalcă legea pe stadioane. Vă dau exemplul unui meci al lui Dinamo de anul trecut, de pe „Arcul de Triumf”. Un suporter a aruncat un scaun spre un arbitru de tușă. Nici până astăzi nu a fost identificat.
- Nu se vrea să se identifice. Una dintre condițiile pe care organizatorii SuperLigii le impun stadioanelor este existența unor panouri prin care poți identifica orice suporter, cu atât mai mult pe stadionul „Arcul de Triumf”, care este nou. Totul este filmat, iar oameni specializați ai instituțiilor statului manevrează acele computere. În momentul de față, nu există „nu putem identifica”, există „nu identificăm”. Trebuie întrebați organizatorii acestui meci. Sunt niște echipamente performante, le-am văzut acum aproximativ o lună, prin care poți mări imaginea până la identificare facială. Suntem în era digitală, totul poate fi verificat.
- Răspunsul Jandarmeriei a fost: „N-am reușit să aflăm cine a aruncat cu scaunul către asistent”.
- Nu există așa ceva! Acesta este genul de compromis pe care instituțiile statului îl fac cu suporterii. Cu cât faci mai multe compromisuri de acest fel, cu atât vei avea mai multă violență pe stadioane. În Anglia sunt pedepse foarte dure. Acolo există suporteri renumiți care, din păcate, din cauza unor astfel de manifestări similare, sunt interziși 10 ani pe stadioane. Trebuie să înțelegem cu toții că arenele sportive trebuie să fie un loc sigur, dedicat spectacolului sportiv.
Fostul ministru al Sportului: „Înjurăturile alungă oamenii de pe stadioane”
- E în regulă ca suporterii să înjure pe stadioane? „Domne, du-te la teatru dacă nu-ți convine!” sau e o altă încălcare a legii?
- Pe lângă faptul că este o manifestare care nu are nicio legătură nici cu legea, nici cu buna educație, ea alungă spectatorii de pe stadion. Sunt foarte mulți oameni indignați, care merg pe stadion cu soțiile, copiii și aud astfel de scandări. Foarte mulți mi-au spus: „Bă, nu mai merg pe stadion, că pur și simplu nu pot sta acolo”. Și aceste lucruri trebuie sancționate.
- Răspunderea în aceste cazuri este colectivă.
- Aveți dreptate. Aceste grupuri au o cultură colectivă, un efect de turmă. Pentru o scandare jignitoare nu se poate răspunde individual. Eu cred că, dacă educi suporterii, poți limita astfel de manifestări. Este un proces pe termen lung. Nu poți să amendezi pe fiecare în parte. Există sancțiunea suspendării stadionului... Cluburile au un rol extraordinar. Pot avea discuții cu suporterii înainte și chiar în timpul meciurilor pentru a limita scandările de acest fel.
În străinătate s-a definit clar rolul firmelor de stewarzi. În România, stewarzii doar stau și veghează, intervenind doar dacă este cazul. Acolo, ei dialoghează cu suporterii. Pe stadioanele britanice există un dialog permanent, chiar și glume sau ironii. Sunt agenți de pază foarte bine instruiți, care înțeleg psihologia grupului. De foarte multe ori, poți rezolva lucrurile la fața locului. Avem instrumente la îndemână
- Sunt meciuri în care mii de spectatori o înjură pe fiica lui Mihai Stoica, se aude clar și la televizor, adică aud milioane de oameni. În astfel de situații...
- Trebuie intervenit prompt, ferm și fără niciun fel de compromis. Organizatorii competițiilor ar putea fi primii care să suspende accesul spectatorilor.
- Când estimați că vom avea noua lege?
- Este o chestiune extrem de complexă. Noi nu ne-am propus să implementăm o lege pe repede-înainte. Ne-am impus, ca termen rezonabil, vara acestui an. Astfel, pornim anul următor competițional cu o lege bună, eficientă și echilibrată.
Am auzit ideea că România ar fi un stat polițienesc și că sancțiunile sunt mari. Nu e adevărat! Vă dau un exemplu: sistemul și procedura de control excesiv al suporterilor în Turcia. Ei au avut mari probleme cu suporterii. Prin achiziționarea de bilete, trebuie să te înregistrezi cu un document de identitate online și ți se verifică istoricul: la ce meciuri ai mai fost și ce s-a întâmplat acolo. Numai atunci primești acordul instituțiilor pentru a participa la eveniment. Nu vreau să ajungem acolo
Ionuț Stroe, fost ministru al Sportului: „Legea actuală nu reglementează activitatea de steward”
- Cine e primul responsabil de siguranța pe stadioane?
- Firmele de stewarzi. Jandarmeria intervine doar pentru restabilirea liniștii și ordinii publice, dacă este cazul. Știți că nu avem o lege care să reglementeze ce responsabilități au stewarzii? Sau cum trebuie să se comporte? E o problemă, dar putem să o rezolvăm acum. Există o foarte mare diferență între agent de pază, cum sunt încadrați cei angajați de firmele de stewarzi, și activitatea propriu-zisă de steward.
În străinătate, un steward nu are voie să poarte echipament care să incite la violență. De asemenea, este pregătit să înțeleagă psihologia maselor și să dezamorseze anumite focare de violență. Din păcate, noi trimitem niște agenți de pază. Stewarzii sunt primii responsabili când vine vorba de siguranța pe stadioane
- Încă o dilemă: legea anti-fumat nu e respectată pe stadioane, vedem frecvent spectatori sau chiar oficiali, foști jucători cu țigara aprinsă.
- Perfect de acord. Sunt nefumător, iar de multe ori a trebuit să suport fumul celor care stăteau lângă mine în timpul meciurilor. Chiar la FCSB - Manchester United, am văzut o mămică, i-a atras atenția cuiva care fuma lângă ea, dar i s-a răspuns cu „Nu vă convine, nu mai veniți pe stadioane!”.
- Și cum vă plasați în această situație?
- Este un spectacol sportiv, nu doar al galeriilor sau al celor care vin să mănânce în tribune. Trebuie să ne respectăm cu toții drepturile. Poliția trebuie să se ocupe de constatarea acestor fapte, pentru că firmele de stewarzi nu au competența să intervină atunci când se fumează pe stadion. Îmi aduc aminte că în Spania s-a interzis fumatul pe stadion prin anii ’80, pentru că una dintre peluzele de pe Mestalla era renumită pentru fumul dens care se forma, mai mare decât cel produs de pirotehnice.
- Înțeleg că noua lege va include și facilități pentru accesul spectatorilor cu nevoi speciale.
- Obligatoriu. Stadioanele noi au aceste facilități, dar cele vechi nu. Trebuie să avem astfel de condiții. Cred că organizatorul competiției a impus asta în dosarul de licențiere.
- În concluzie...
- Vreau să subliniez două idei. Prima este că nu trebuie să avantajăm niciuna dintre părți, ci trebuie să menținem un echilibru între spectacol și siguranța cetățenilor. A doua chestiune: trebuie să chemăm la masa dialogului Ministerul Afacerilor Interne. De acolo vom avea cele mai avizate și pertinente opinii. Până la urmă, ei pun în aplicare legea. Acest subiect poate fi inițiat chiar și într-o masă a negocierii, pentru că există poziții rigide în Jandarmerie. Multora le convine ca zona tampon să fie de 10% și să nu se întâmple nimic, dar e mult prea mult.
Consumul de alcool nu se limitează prin interzicerea băuturilor slab alcoolizate pe stadion. Avem exemplul țărilor civilizate. Cei aflați în stare avansată de ebrietate pot fi foarte ușor identificați la intrarea pe stadion. Putem asigura stewarzilor competența de a folosi aparatul etilotest la intrare, eventual să existe un prag maxim de alcoolemie, ca și la condus
- Vor fi sancțiuni mai dure?
- Nu acesta e obiectivul noii legi. Trebuie să existe o răspundere individuală, nu doar de grup. Consider că putem lărgi puțin gradul de libertate al manifestărilor sportive. Într-adevăr, suporterii au anumite constrângeri în România. Dar, atenție, toate acestea trebuie contrabalansate cu reguli clare. Fără compromisuri.
- Așadar, nu sancțiuni mai dure, dar cele existente să fie aplicate.
- Aplicate strict! Cred că și suporterii sunt de acord cu această filosofie.
„Să aducem copiii către sport”
- Care ar fi principala realizare din mandatul dumneavoastră de ministru?
- E un lucru definitoriu pentru mandatul meu: încurajarea practicării sportului la nivel de copii și juniori. În ciuda pandemiei, am reușit să mărim numărul de legitimații cu aproximativ 40.000 în două luni. În noiembrie și decembrie am lansat acel program de vouchere pentru prima legitimare, de pe urma căruia au beneficiat atât copiii, cât și cluburile.
- Dar programul s-a întrerupt.
- Da, îmi pare sincer rău că s-a întâmplat asta. Nu am înțeles niciodată, nu am pus nicio întrebare la vremea respectivă. Dar poate acum acest program va reveni, pentru că este un efort financiar foarte mic. În schimb, pentru copii înseamnă foarte mult.
Dacă vrem sport de performanță, trebuie să mărim baza de selecție, să aducem copiii către sport, așa cum se întâmplă în multe alte state, unde sportul este disciplină obligatorie până la facultate. Uitați-vă la NBA. Campionatele universitare sunt la fel de urmărite ca și cele profesioniste
- Și ce anume v-ați dorit să realizați și nu ați reușit?
- Am avut o mare frustrare: blocajul generat de criza sanitară provocată de pandemie. Mi-am schimbat tot ce îmi planificasem la începutul mandatului. Dar, chiar și în aceste condiții, am fost printre primele țări din Europa care au repornit activitatea sportivă. Au fost anumite condiții, eram tot timpul în dialog cu reprezentanții Comisiei Europene. Toți mă întrebau: „De unde aceste reguli?”. Le-am spus: „E foarte simplu, sunt practici europene pe care le împrumutăm.”
„Am să vă surprind. Sportul românesc are foarte mulți bani publici”
- Sunt prea mulți sau prea puțini bani publici în sportul românesc?
- Am să vă surprind. Sportul românesc are foarte mulți bani publici. Statul oferă finanțare, dar una este ceea ce se alocă la nivel central, de exemplu finanțarea federațiilor și administrarea infrastructurii sportive, care este foarte prost gestionată de stat, și alta este banul public oferit la nivel local, unde se investește foarte mult. Primarilor le place performanța. Sunt orașe mici care au echipe în fazele avansate ale cupelor europene. Din păcate...
- Detaliați.
- În România nu există o lege care să definească felul în care trebuie folosiți banii în sport. Am îndrăznit, când eram ministru, să propun un cadru fiscal special destinat sportului, exact cum spune și Gică Hagi. Statul nu trebuie să vină cu toți banii, avem companii private, dar trebuie să existe un cadru atractiv pentru ele. În străinătate nu se lucrează cu bani publici, ci cu bani privați.
- Și cum pot fi încurajate companiile private?
- Propusesem un sistem, inspirat din afară, de direcționare a banilor proveniți din accizele produselor care afectează sănătatea – alimentele cu exces de zahăr, sare, alcool și tutun – către sport. Da, afectezi bugetul statului, dar când investești în sport, vei avea cheltuieli mai mici în sănătate. Uitați-vă în Liga 1: jumătate dintre echipe sunt susținute, „sub acoperire”, din bani publici. Dar asta nu înseamnă că sunt împotriva investițiilor publice, sportul românesc trăiește din asta. Baschetul și handbalul supraviețuiesc aproape în totalitate cu bani publici. Eu aș direcționa banii publici doar către competițiile de copii și juniori.
Fotbalul este singurul sport „rentabil” din România: produce foarte mulți bani. Există câteva echipe de tradiție care atrag investitori, dar altele au o medie de 2.000 de spectatori pe meci și trăiesc din mila administrației publice
- Interesant e că tot timpul echipele care performează în Liga 1 sunt cluburile private, nu cele susținute cu bani publici.
- Așa este. Cluburile care investesc și care înțeleg ce înseamnă un business au succes. Cele administrate din bani publici sunt gestionate exact ca la stat!
„E inacceptabil să nu ai stadion la Timișoara, Iași sau Constanța. Și la Târgoviște să se facă două!”
- Sunt prea multe stadioane de fotbal în România?
- Nu. În schimb, există un dezechilibru în construirea lor în anumite zone. De exemplu, e inacceptabil să nu ai stadion la Timișoara, Iași sau Constanța, dar la Târgoviște să se facă două. Prioritate ar trebui să aibă aceste mari orașe, unde o asemenea investiție îți generează atât suport public, cât și bani.
- Chindia e o echipă mediocră din Liga a 2-a, iar Târgoviște va avea două arene...
- Și organizatorii de competiții ar trebui să aibă un cuvânt de spus. Eu aș întreba, de exemplu, LPF și FRF unde ar trebui făcute noi stadioane. Nu e normal ca doar factorul politic să ia deciziile. Uitați-vă ce a însemnat acest stadion nou la Craiova: găzduiește conferințe internaționale, evenimente muzicale, generează o mișcare socială de nedescris.
- Și e folosit de ambele echipe din oraș.
- Bineînțeles, este un bun public, nu poți limita accesul. Avem cazul San Siro, din Italia, unde joacă și AC Milan, și Inter. Acolo există două rivalități istorice și nu e niciun fel de problemă.
VIDEO INTEGRAL. Emisiunea GSP Live cu Ionuț Stroe:
- GSP Live, emisiunea realizată din studioul Gazetei Sporturilor și moderată de Alexandru Barbu, poate fi urmărită de luni până vineri, de la ora 11:00, pe pagina de Facebook, canalul de YouTube, contul de TikTok, precum și pe site-ul Gazetei Sporturilor, GSP.ro
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
