Articol de David Istrate - Publicat vineri, 13 iunie 2025 12:03 / Actualizat vineri, 13 iunie 2025 13:53
În cadrul Sports Festival din Cluj-Napoca, a fost lansat joi, 12 iunie, Barometrul Sportului în România, un studiu IRES realizat la cererea Sports Festival care a cercetat nivelul de practicare al sportului sau mișcării în România și atitudinile și percepțiile românilor față de practicarea sportului și față de adoptarea unui stil de viață sănătos.
La fel ca în fiecare ediție a Sports Festival, una din atracțiile principale ale evenimentului este Sports Talks, o serie de discuții cu diverse personalități din lumea sportului sau din domenii conexe ale sportului.
Barometrul Sportului în România, lansat în Cluj-Napoca, la Sports Festival
Joi, 12 iunie, pe scena amplasată în apropierea hotelului Radisson Blu din Cluj-Napoca au urcat Bianca Dobre, cercetător sociolog IRES, și Mirel Alexa, directorul executiv al Sports Festival, care au lansat, în premieră, Barometrul Sportului în România.
După mai mulți ani în care România a fost inclusă în studii efectuate la nivel european, Sports Festival a solicitat realizarea unui studiu la nivel național care să ofere o imagine de ansamblu asupra atitudinilor și percepțiilor față de sport.
Principala informație statistică este că 68% dintre români fac o formă de mișcare sau sport. Studiul a fost realizat, în perioada aprilie-mai 2025, telefonic, pe 1085 de subiecți, cu vârsta de peste 18 ani.
Respondenții au fost împărțiți în 3 categorii: cei superactivi (28%), care fac sport de 5 ori pe săptămână, cei în mișcare (41%), care fac mișcare/sport de la de 2 ori/lună până la de 3-4 ori/săptămână și cei în repaus (32%), care nu fac deloc mișcare.
Majoritatea celor care au declarat că fac o formă de mișcare sau sport (95%) a spus că merge pe jos cel puțin o dată sau de două ori pe săptămână. 35% dintre ei fac antrenamente acasă o dată sau de două ori pe săptămână, 28% fac jogging și 24% merg cu bicicleta.
Fotbalul, cel mai practicat sport de către populația adultă a României
Abia 18% dintre cei care fac mișcare au declarat că practică diverse sporturi de 1, 2 ori pe săptămână și tot 18% au spus că fac fitness. Cel mai practicat sport în cadrul adulților este, de departe, fotbalul (52%), urmat de înot (17%) și de tenis (12%).
În schimb, sporturile de echipă care umple săli în România sunt la coada clasamentului printre preferințele românilor: baschet (5%), volei (5%), handbal (3%).
Dacă mersul la sală pare o activitate la modă, mai ales în orașele mari, studiul IRES arată că doar 10% din cei superactivi și cei în mișcare au abonament la sală și că 15% intenționează să își facă abonament în următorul an. Așadar, mai puțin de o cincime din populația adultă a României (17%) ar putea avea un abonament la sală peste un an.
Trecând de la întrebarea „Cum arată cifrele?” la întrebarea „De ce arată așa?”, mai mult de jumătate din respondenți (53%) au inclus lipsa timpului în primele 2 motive pentru care nu fac sport/mișcare, iar mai bine de o treime (39%) au numit starea de sănătate în primele 2 motive.
Un aspect interesant este că 18% din subiecți au declarat că au simțit cândva emoții negative (rușine, disconfort, teamă) asociate practicării sportului în spații publice. De asemenea, aproape o treime (29%) din populația adultă a României consideră că nu are destule resurse pentru a face sport și pentru a avea un stil de viață sănătos, iar aici sunt incluse resurse financiare, lipsa timpului liber, lipsa spațiilor publice, a centrelor de fitness și lipsa motivației.
De exemplu, aproape jumătate din respondenți (44%) au precizat că nu există parcuri/parcuri sportive la 15-20 de minute de mers pe jos de locuințele lor. Situația este și mai gravă în cazul centrelor de fitness sau a sălilor de înot.
55% afirmă că la 15-20 de minute de mers pe jos nu există nicio sală de fitness și 81% spun că nu există săli de înot sau bazine olimpice. În plus, o treime din subiecți (75%) au recunoscut că în localitatea lor nu s-a organizat niciodată ori s-au organizat foarte rar evenimente sportive.
Autoritățile locale și statul, lipsite de eficiență în promovarea sportului și a unui stil de viață sănătos
Întrebați despre categoriile care sunt cele mai eficiente în promovarea sportului și a stilului de viață sănătos, psihologii, brandurile de fitness și ONG-urile sunt în capul listei. În schimb, doar 38% cred că școala este eficientă în promovarea sportului și a stilului de viață sănătos și doar 27% sunt de părere că autoritățile se descurcă la acest capitol.
Asta, în ciuda faptului că oamenii au așteptarea ca autoritățile locale, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Sport să fie primele organizații care să se implice activ în promovarea sportului și a unui stil de viață sănătos. Prin urmare, 80% dintre respondenți consideră că autoritățile nu depun suficiente eforturi.
În jur de 70% din subiecți consideră că cele mai eficiente măsuri pe care autoritățile locale și statul le pot implementa pentru promovarea mișcării și a unui stil de viață sănătos sunt investițiile în infrastructura sportivă publică (terenuri, piste, săli de sport) și programele sportive gratuite/subvenționate pentru copii și tineri.
Trebuie menționat că aproape jumătate dintre cei chestionați (48%) au o vârstă de peste 50 de ani și 81% dintre ei sunt fără studii superioare. De asemenea, conform informațiilor din Barometrul Sportului în România, mai bine de jumătate dintre ei (51%) au venituri lunare de până în 3000 de lei.
În esență, Barometrul Sportului în România își propune să fie un instrument de informare și conștientizare care să ofere o imagine clară și multi-dimensională asupra modului în care românii percep și practică sportul, dincolo de clișee și discursuri generale, să genereze o dezbatere realistă cu privire la nevoia dezvoltării sportului ca fenomen social și de sănătate publică, nu doar din perspectiva performanței și, nu în ultimul rând de a furniza date solide pentru politici publice mai bune și mai incluzive în domeniul sportului și stilului de viață sănătos. Iar SportsFestival este cadrul cel mai nimerit pentru a începe această dezbatere necesară pentru viitorul societății noastre
- Bianca Dobre, cercetător sociolog IRES, coordonatoarea studiului
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
